19 definitzii pentru intretzine

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INTRETZÍNE intretzín vb. III. 1. Tranz. A pastra in stare buna in conditzii de functzionare; a face sa dureze a mentzine. 2. Tranz. shi refl. A(shi) procura a(shi) asigura mijloacele necesare traiului; a (se) hrani. 3. Refl. recipr. A sta de vorba cu cineva; a conversa. Intre1 + tzine (dupa fr. entretenir).

intretzine [At: HAMANGIU C. C. 54 / V: (cscj) ~a / Pzi: intretzin / E: intre + tzine cf fr entretenir] 1 vt A pastra in bune conditzii. 2 vt A pune la dispozitzia unei institutzii mijloacele necesare functzionarii. 3 vt A face sa dureze Si: a mentzine. 45 vtr A(shi) procura mijloacele necesare traiului. 67 vtr (Pex) A (se) hrani. 8 vt A asigura unei persoane o buna situatzie materiala. 9 vt (Fig) A alimenta. 10 vt A pastra legatura cu cineva prin corespondentza. 11 vrr A sta de vorba cu cineva Si: a se conversa. 12 vt A relata cuiva ceva verbal sau in scris.

INTRETZÍNE intretzín vb. III. 1. Tranz. A pastra in stare buna in bune conditzii; a face sa dureze a mentzine. 2. Tranz. shi refl. A(shi) procura a(shi) asigura mijloacele necesare traiului; a (se) hrani. 3. Refl. recipr. A sta de vorba cu cineva; a conversa. Intre1 + tzine (dupa fr. entretenir).

INTRETZÍNE intretzín vb. III. 1. Tranz. A tzine in stare buna a pastra ceva in bune conditzii. Intretzine curat mashina. 2. Tranz. A da a asigura cuiva mijloacele materiale necesare traiului. Ashi intretzine parintzii.K batrinul na avut bani spre a intretzine cum se cade pe copiii sai acolo unde i trimisese nobilele sale intentzii aceasta este probabil. CALINESCU E. 25. ♦ Refl. Ashi procura a cishtiga mijloacele necesare traiului. Se intretzinea din poleitul lentilelor comandate. CAMIL PETRESCU T. II 212. 3. Tranz. (Cu privire la ardere foc etc.) A face sa dureze a alimenta. Oxigenul intretzine arderea.Fig. Sa gonim.... acea moliciune ce intretzine dezbinarea shi neunirea in inimile noastre. ODOBESCU S. I 24. 4. Refl. (Frantzuzism) A sta de vorba cu cineva; a vorbi cu cineva. Se intretzinuse indelung cu el. PAS Z. IV 183.

INTRETZÍNE vb. III. 1. tr. A pastra in stare buna. 2. tr. refl. A da a asigura cuiva sau ashi asigura mijloacele de trai necesare. 3. tr. A alimenta a sustzine (arderea). 4. refl. A sta de vorba a conversa cu cineva. [P.i. intretzín conj. tzina. / dupa fr. entretenir].

INTRETZÍNE vb. I. tr. 1. a pastra in stare buna. 2. a alimenta a sustzine (arderea). II. tr. refl. a da a(shi) asigura mijloacele de trai necesare. III. refl. a sta de vorba cu cineva a conversa. (dupa fr. /s’/entretenir)

A INTRETZÍNE intretzín tranz. 1) A tzine in stare buna; a pastra in conditzii bune; a ingriji. ◊ ~ focul a alimenta focul k sa nu se stinga. ~ o convorbire a conversa. 2) A asigura cu cele trebuincioase traiului; a hrani. ~ familia. /intre + a tzine

A SE INTRETZÍNE ma intretzín intranz. 1) Ashi asigura mijloacele de existentza. 2) A sta de vorba; a intretzine o convorbire; a conversa. /intre + a tzine

intretzine v. 1. a tzinea in buna stare: a intretzine o cladire; 2. a pastra in aceeash stare a face sa dureze: a intretzine pace; 3. a da cele necesare pentru mancare imbracaminte: a intretzine o familie grea; 4. a convorbi cu cineva: l’am intretzinut despre afacerea noastra.

*intretzín út a íne (sud) shi a ineá (nord) v. tr. (dupa fr. entretenir). TZin in buna stare ingrijesc: un bun soldat trebuĭe sashĭ intretzie perfect armele. Procur cele necesare alimentez shi imbrac: a intretzine familia. Fac sa dureze alimentez: demagogiĭ intretzin ura saraculuĭ contra bogatuluĭ. TZin cu vorba vorbesc cuĭva despre: conferentziaru nea intretzinut cu chestiunea natzionala. V. refl. Staŭ de vorba conversez: ministru s’a intretzinut cu sheful servicĭuluĭ despre maĭ multe chestiunĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

intretzíne (a ~) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intretzín 2 sg. intretzíi 1 pl. intretzínem 2 pl. intretzínetzi; conj. prez. 3 sa intretzína; ger. intretzinand; part. intretzinút

intretzine (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intretzin conj. intretzina)

intretzin na 3 conj. ne inf. tzinere inf. s.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INTRETZÍNE vb. 1. a trai. (Se ~ din retributzie.) 2. a (se) hrani a (se) sustzine a (se) tzine. (El ishi ~ parintzii.) 3. v. purta. 4. a mentzine (fig.) a alimenta a hrani. (A ~ o atmosfera de suspiciune.)

INTRETZÍNE vb. v. conversa dialoga discuta vorbi.

INTRETZINE vb. 1. a trai. (Se ~ din retributzie.) 2. a (se) hrani a (se) sustzine a (se) tzine. (El ishi ~ parintzii.) 3. a duce a purta. (A ~ o corespondentza vie cu...) 4. a mentzine (fig.) a alimenta a hrani. (A ~ o atmosfera de suspiciune.)

intretzine vb. v. CONVERSA. DIALOGA. DISCUTA. VORBI.

Intrare: intretzine
verb (VT612)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • intretzine
  • ‑ntretzine
  • intretzinere
  • ‑ntretzinere
  • intretzinut
  • ‑ntretzinut
  • intretzinutu‑
  • ‑ntretzinutu‑
  • intretzinand
  • ‑ntretzinand
  • intretziind
  • ‑ntretziind
  • intretzinandu‑
  • ‑ntretzinandu‑
  • intretziindu‑
  • ‑ntretziindu‑
singular plural
  • intretzine
  • ‑ntretzine
  • intretzinetzi
  • ‑ntretzinetzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • intretzin
  • ‑ntretzin
  • intretziu
  • ‑ntretziu
(sa)
  • intretzin
  • ‑ntretzin
  • intretziu
  • ‑ntretziu
  • intretzineam
  • ‑ntretzineam
  • intretzinui
  • ‑ntretzinui
  • intretzinusem
  • ‑ntretzinusem
a II-a (tu)
  • intretzii
  • ‑ntretzii
(sa)
  • intretzii
  • ‑ntretzii
  • intretzineai
  • ‑ntretzineai
  • intretzinushi
  • ‑ntretzinushi
  • intretzinuseshi
  • ‑ntretzinuseshi
a III-a (el, ea)
  • intretzine
  • ‑ntretzine
(sa)
  • intretzina
  • ‑ntretzina
  • intretzie
  • ‑ntretzie
  • intretzinea
  • ‑ntretzinea
  • intretzinu
  • ‑ntretzinu
  • intretzinuse
  • ‑ntretzinuse
plural I (noi)
  • intretzinem
  • ‑ntretzinem
(sa)
  • intretzinem
  • ‑ntretzinem
  • intretzineam
  • ‑ntretzineam
  • intretzinuram
  • ‑ntretzinuram
  • intretzinuseram
  • ‑ntretzinuseram
  • intretzinusem
  • ‑ntretzinusem
a II-a (voi)
  • intretzinetzi
  • ‑ntretzinetzi
(sa)
  • intretzinetzi
  • ‑ntretzinetzi
  • intretzineatzi
  • ‑ntretzineatzi
  • intretzinuratzi
  • ‑ntretzinuratzi
  • intretzinuseratzi
  • ‑ntretzinuseratzi
  • intretzinusetzi
  • ‑ntretzinusetzi
a III-a (ei, ele)
  • intretzin
  • ‑ntretzin
(sa)
  • intretzina
  • ‑ntretzina
  • intretzie
  • ‑ntretzie
  • intretzineau
  • ‑ntretzineau
  • intretzinura
  • ‑ntretzinura
  • intretzinusera
  • ‑ntretzinusera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

intretzine, intretzinverb

  • 1. tranzitiv A pastra in stare buna in conditzii de functzionare; a face sa dureze. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Intretzine curat mashina. DLRLC
    • format_quote Oxigenul intretzine arderea. DLRLC
    • format_quote figurat Sa gonim.... acea moliciune ce intretzine dezbinarea shi neunirea in inimile noastre. ODOBESCU S. I 24. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A(shi) procura a(shi) asigura mijloacele necesare traiului; a (se) hrani. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: hrani
    • format_quote Ashi intretzine parintzii. DLRLC
    • format_quote K batrinul na avut bani spre a intretzine cum se cade pe copiii sai acolo unde i trimisese nobilele sale intentzii aceasta este probabil. CALINESCU E. 25. DLRLC
    • format_quote Se intretzinea din poleitul lentilelor comandate. CAMIL PETRESCU T. II 212. DLRLC
  • 3. reflexiv reciproc A sta de vorba cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Se intretzinuse indelung cu el. PAS Z. IV 183. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.