insuportabil, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, D. 62 / Pl: ~i, ~e / E: fr insupportable] 1 Care nu poate fi suportat Si: (frm) intenabil (3). 2 Care este greu de suportat. 3 (D. oameni) Cu caracter nesuferit.

INSUPORTÁBIL, -Ă, insuportabili, -e, adj. 1. Care nu se poate suporta, de nerăbdat, de nesuferit. Dureri insuportabile. ▭ Aceste situații excepționale îmi sînt cu adevărat insuportabile. CAMIL PETRESCU, U. N. 73. După fiecare an datoria a sporit, pînă ce azi a ajuns imuportabilă. REBREANU, R. I 261. ◊ (Adverbial) Era una din acele zile călduroase de toamnă, cînd mai mult decît vara, soarele arde foarte viu, aproape insuportabil. BOGZA, C. O. 333. 2. (Familiar, despre persoane) Cu caracter nesuferit. Dar terminați o dată, pentru dumnezeu. Sînteți insuportabile dv. cînd aveți umor. SEBASTIAN, T. 87.

INSUPORTÁBIL, -Ă adj. 1. De nesuportat, de nesuferit. 2. (Fam.; despre oameni) Nesuferit, urâcios. [Cf. fr. insupportable].

INSUPORTÁBIL, -Ă adj. 1. (și adv.) de nesuportat. 2. (despre oameni) nesuferit, uricios. (< fr. insupportable)

INSUPORTÁBIL ~ă (~i, ~e) și adverbial 1) Care nu poate fi suportat; de netolerat; de nesuferit; intolerabil. Durere ~ă. 2) (despre persoane) Care nu poate fi acceptat sau suferit; de nesuferit. /<fr. insupportable

insuportabil a. nesuferit.

*insuportábil, -ă adj. (d. suportabil; fr. insupportable). De nesuferit, intolerabil: durere insuportabilă, copil insuportabil. Adv. În mod insuportabil.

insuportábil adj. m., pl. insuportábili; f. insuportábilă, pl. insuportábile

insuportábil adj. m. suportabil

INSUPORTÁBIL adj. v. nesuferit.

INSUPORTABIL adj. imposibil, nesuferit, (înv.) nesuferibil, nesufericios. (Este un om ~.)

Insuportabil ≠ suportabil, tolerabil