optziuni
  • info

12 definitzii pentru insubordonare

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INSUBORDONÁRE insubordonari s. f. Nesupunere la ordinele autoritatzilor superioare; indisciplina neascultare nesubordonare. In1 + subordonare (probabil dupa fr. insubordination).

INSUBORDONÁRE insubordonari s. f. Nesupunere la ordinele autoritatzilor superioare; indisciplina neascultare nesubordonare. In1 + subordonare (probabil dupa fr. insubordination).

insubordonare sf [At: CONTEMP. 1949 nr. 161 8/12 / V: ~din~ / Pl: ~nari / E: in + subordonare] Nesupunere la ordinele autoritatzilor Si: indisciplina insubordonatzie neascultare nesubordonare.

INSUBORDONÁRE insubordonari s. f. (Rar) Nesupunere la ordinele autoritatzilor superioare; neascultare indisciplina. Act de insubordonare.

INSUBORDONÁRE s.f. (Rar) Nesupunere la ordine; neascultare; indisciplina. [Cf. fr. insubordination].

INSUBORDONÁRE s. f. nesupunere la ordine; neascultare; indisciplina. (dupa fr. insubordination)

INSUBORDONÁRE ~ari f. Refuz de a se supune ordinelor celor superiori; nesupunere; neascultare. /in + subordonare

insubordinare sf vz insubordonare

*insubordinatziúne f. (in shi subordinatziune). Lipsa de subordinatziune nesupunere: spirit de insubordinatziune. SHi átzie shi áre.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!insubordonáre (subor/subor) s. f. g.d. art. insubordonắrii; pl. insubordonắri

insubordonáre s. f. (sil. mf. sub) subordonare

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INSUBORDONÁRE s. v. indisciplina neascultare nedisciplina nesupunere.

insubordonare s. v. INDISCIPLINA. NEASCULTARE. NEDISCIPLINA. NESUPUNERE.

Intrare: insubordonare
insubordonare substantiv feminin
  • silabatzie: in-su-bor-, in-sub-or- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insubordonare
  • insubordonarea
plural
  • insubordonari
  • insubordonarile
genitiv-dativ singular
  • insubordonari
  • insubordonarii
plural
  • insubordonari
  • insubordonarilor
vocativ singular —
plural —
insubordinare
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

insubordonare, insubordonarisubstantiv feminin

etimologie:
  • In (1.) + subordonare (probabil dupa limba franceza insubordination). DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.