opțiuni
  • info

12 definiții pentru neascultare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEASCULTÁRE s. f. Act de nesupunere, lipsă de ascultare, indisciplină; încălcare a unei porunci. [Pr.: ne-as-] – Pref. ne- + ascultare.

neascultare sf [At: MOXA, 347 /16 / P: ne-as~ / Pl: ~tări / E: ne- + ascultare] 1 Lipsă de ascultare. 2 Act de nesupunere, de indisciplină. 3 Încălcare a unei porunci.

NEASCULTÁRE s. f. Act de nesupunere, lipsă de ascultare, indisciplină; încălcare a unei porunci. [Pr.: ne-as-] – Ne- + ascultare.

NEASCULTÁRE s. f. Lipsă de ascultare, insubordonare, indisciplină; încălcare a unei porunci. Neascultarea ce îmi făcuși va fi în sufletul tău o aducere-aminte foarte jalnică. GORJAN, H. IV 62.

neascultare f. nesupunere, insubordinațiune.

neascultáre (ea 2 sil.) f. Nesupunere, insubordinațiune.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

neascultáre (ne-as-) s. f., g.-d. art. neascultắrii

neascultáre s. f. (sil. ne-as-), g.-d. art. neascultării; pl. neascultări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEASCULTÁRE s. v. indisciplină.

NEASCULTARE s. indisciplină, nedisciplină, nesupunere, (livr.) insubordonare, (rar) recalcitranță. (Act de ~.)

Neascultare ≠ ascultare

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

neascultáre, neascultări s. f. Act de nesupunere, lipsă de ascultare, indisciplină; încălcare a unui ordin, a unei porunci. ♦ (Sens biblic) Atitudine de împotrivire față de Dumnezeu, de adevărul evangheliei sau de slujitorii bisericii. – Din ne- + ascultare.

Intrare: neascultare
  • silabație: ne-as- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neascultare
  • neascultarea
plural — —
genitiv-dativ singular
  • neascultări
  • neascultării
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

neascultaresubstantiv feminin

  • 1. Act de nesupunere, lipsă de ascultare; încălcare a unei porunci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: indisciplină insubordonare antonime: ascultare
    • format_quote Neascultarea ce îmi făcuși va fi în sufletul tău o aducere-aminte foarte jalnică. GORJAN, H. IV 62. DLRLC
etimologie:
  • Prefix ne- + ascultare. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.