optziuni
  • info

9 definitzii pentru inmatriculare

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INMATRICULÁRE inmatriculari s. f. Actziunea de a (se) inmatricula; inscriere intro matricola. V. inmatricula.

INMATRICULÁRE inmatriculari s. f. Actziunea de a (se) inmatricula; inscriere intro matricola. V. inmatricula.

inmatriculare sf [At: LEG. EC. PL. 216 / V: in~ (inv) ~atzie / Pl: ~lari / E: inmatricula] 1 Inscriere a copiilor intro shcoala Si: inmatriculat1 (1) inmatriculatzie 2 Primire a unui numar matricol Si: inmatriculat1 (2) inmatriculatzie (2). 3 Inscriere a unor recrutzi in matricola unei unitatzi militare Si: inmatriculat1 (3) inmatriculatzie (3) (inv) matriculare. 4 Primire de catre vehicule a unui numar de inmatriculare pentru a putea circula Si: inmatriculat1 (4) inmatriculatzie (4).

INMATRICULÁRE s. f. Actziunea de a inmatricula; inscriere trecere in matricula. Inmatricularea shcolarilor.

INMATRICULÁRE s.f. Actziunea de a inmatricula shi rezultatul ei; inscriere in matricula. [< inmatricula].

inmatriculare sf vz inmatriculare

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

inmatriculáre (matri) s. f. g.d. art. inmatriculắrii; pl. inmatriculắri

inmatriculáre s. f. (sil. tri) g.d. art. inmatricularii; pl. inmatriculari

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INMATRICULÁRE s. inregistrare inscriere (rar) inscriptzie (inv.) matriculare matriculatzie. (~ unui vehicul.)

INMATRICULARE s. inregistrare inscriere (rar) inscriptzie (inv.) matriculare matriculatzie. (~ unui bun.)

Intrare: inmatriculare
inmatriculare substantiv feminin
  • silabatzie: in-ma-tri- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inmatriculare
  • ‑nmatriculare
  • inmatricularea
  • ‑nmatricularea
plural
  • inmatriculari
  • ‑nmatriculari
  • inmatricularile
  • ‑nmatricularile
genitiv-dativ singular
  • inmatriculari
  • ‑nmatriculari
  • inmatricularii
  • ‑nmatricularii
plural
  • inmatriculari
  • ‑nmatriculari
  • inmatricularilor
  • ‑nmatricularilor
vocativ singular —
plural —
inmatriculare
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

inmatriculare, inmatricularisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi inmatricula DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.

imagine pentru acest cuvant

click pe imagini pentru detalii