19 definitzii pentru injurare

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INJURÁRE injurari s. f. (Rar) Actziunea de a (se) injura. V. injura.

INJURÁRE injurari s. f. (Rar) Actziunea de a (se) injura. V. injura.

injurare sf [At: NEGRUZZI S. I 211 / Pl: ~rari / E: injura] 1 Proferare a unor cuvinte injurioase Si: injurat1 (1). 2 (Rar) Ofensa verbala Si: injurat1 (2).

INJURÁ injúr vb. I. Tranz. intranz. shi refl. recipr. A rosti cuvinte injurioase sau de ocara la adresa cuiva; a (se) sudui. Lat. injuriare.

injura vitr [At: MOXA 372/12 / Pzi: injur / E: ml *Injuriare] 13 A(shi) spune cuvinte injurioase sau de ocara Si: a (se) sudui.

INJURÁ injúr vb. I. Tranz. intranz. shi refl. recipr. A spune cuvinte injurioase sau de ocara la adresa cuiva; a (se) sudui. Lat. injuriare.

INJURÁ injúr vb. I. Tranz. A adresa cuiva cuvinte de ocara; a sudui. V. ocari. Acum statzi adunatzi linga vatra... Injuratzi domnii SHi nu shtitzi cum sa va platitzi darile. BENIUC V. 24. Multzi inshi trec iute pe linga butoiul meu injurinduma. CARAGIALE O. I 79. Le legara miinile la spate shi tot injurindui mereu i pornesc... spre AlbaIulia. BALCESCU O. II 259. ◊ Intranz. Dincoace la ieshire zbiriie motorul unui camion glasuri de carutzashi injurind urit shi gros. C. PETRESCU A. 341. Bombanea printre dintzi cuconul Fanache injurind shi clatinind din cap. MIRONESCU S. A. 24. In confuzia lui nu shtiu nici ce zice nici ce face; se retrase injurind cu furie. BOLINTINEANU O. 450. ♦ A vorbi de rau a birfi.

A INJURÁ injúr 1. intranz. A folosi in vorbire cuvinte necuviincioase (in forma unei imprecatzii); a sudui. 2. tranz. (persoane) A trata cu vorbe necuviincioase. /<lat. injurare

injurà v. 1. a ofensa cu vorba; 2. a spune injuraturi a blestema. [Lat. INJURIARE].

injúr a á v. tr. (d. jur). Vest. Suduĭ insult pin cuvinte obscene.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

injuráre (rar) s. f. g.d. art. injurắrii pl. injurắri

injuráre s. f. g.d. art. injurarii; pl. injurari

injurá (a ~) vb. ind. prez. 3 injúra

injurá vb. ind. prez. 1 sg. injúr 3 sg. shi pl. injúra perf. s. 1 sg. injurái

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INJURÁ vb. a dracui a ocari (livr.) a invectiva (inv. shi pop.) a mascari (pop.) a stropshi a sudui (prin Ban.) a tartai (inv.) a mustra (fig.) a imbala (inv. shi pop. fig.) a spurca (arg.) a sictiri a sictirisi. (De ce il ~ toata ziua?)

INJURA vb. a dracui a ocari (livr.) a invectiva (inv. shi pop.) a mascari (pop.) a stropshi a sudui (prin Ban.) a tirtai (inv.) a mustra (fig.) a imbala (inv. shi pop. fig.) a spurca (arg.) a sictiri a sictirisi. (De ce ~ toata ziua?)

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

A INJURA a impartzi urari de mama a injura k un birjar / k la usha cortului / de mama focului / de totzi sfintzii a lua cu huideo a se pizdui a trece Dunarea pe cineva a trimite (pe cineva) la origini a trimite pe cineva la urma.

a injura k un birjar / k la usha cortului / de mama focului / de totzi sfintzii expr. a injura foarte urat.

Intrare: injurare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • injurare
  • ‑njurare
  • injurarea
  • ‑njurarea
plural
  • injurari
  • ‑njurari
  • injurarile
  • ‑njurarile
genitiv-dativ singular
  • injurari
  • ‑njurari
  • injurarii
  • ‑njurarii
plural
  • injurari
  • ‑njurari
  • injurarilor
  • ‑njurarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

injura, injurverb

  • 1. A spune cuvinte injurioase sau de ocara la adresa cuiva; a (se) sudui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: sudui
    • format_quote Acum statzi adunatzi linga vatra... Injuratzi domnii SHi nu shtitzi cum sa va platitzi darile. BENIUC V. 24. DLRLC
    • format_quote Multzi inshi trec iute pe linga butoiul meu injurinduma. CARAGIALE O. I 79. DLRLC
    • format_quote Le legara miinile la spate shi tot injurindui mereu i pornesc... spre AlbaIulia. BALCESCU O. II 259. DLRLC
    • format_quote Dincoace la ieshire zbiriie motorul unui camion glasuri de carutzashi injurind urit shi gros. C. PETRESCU A. 341. DLRLC
    • format_quote Bombanea printre dintzi cuconul Fanache injurind shi clatinind din cap. MIRONESCU S. A. 24. DLRLC
    • format_quote In confuzia lui nu shtiu nici ce zice nici ce face; se retrase injurind cu furie. BOLINTINEANU O. 450. DLRLC
    • 1.1. A vorbi de rau. DLRLC
      sinonime: barfi
etimologie:

injurare, injurarisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi injura DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.