opțiuni
  • info

13 definiții pentru infamant

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INFAMÁNT, -Ă, infamanți, -te, adj. Care atrage înfierarea publică, care aruncă asupra cuiva dezonoarea, dezaprobarea, oprobriul; rușinos, degradant, dezonorant, infamator. – Din fr. infamant, it. infamante.

INFAMÁNT, -Ă, infamanți, -te, adj. Care atrage înfierarea publică, care aruncă asupra cuiva dezonoarea, dezaprobarea, oprobriul; rușinos, degradant, dezonorant, infamator. – Din fr. infamant, it. infamante.

infamant, ~ă a [At: GHICA, S. 142 / Pl: ~nți, ~e / E: fr infamant, it infamante] 1 Care atrage oprobriul. 2 Degradant. 3 Dezonorant.

INFAMÁNT, -Ă, infamanți, -te, adj. Care merită dezaprobarea, care atrage înfierarea publică, care aruncă asupra cuiva dezonoarea; degradant, dezonorant. Pedeapsă infamantă.

INFAMÁNT, -Ă adj. Care atrage oprobriul, dezaprobarea, dezonorarea; degradant, dezonorant; infamator. [Cf. fr. infamant, it. infamante].

INFAMÁNT, -Ă adj. care atrage oprobriul, dezaprobarea, dezonoarea; degradant, dezonorant. (< fr. infamant, it. infamante)

INFAMÁNT ~tă (~ți, ~te) Care dezonorează; care atrage dezonoarea publică; dezonorant. /<fr. infamant

infamant a. care aduce infamie; pedeapsă infamantă. V. aflictiv.

*infamánt, -ă adj. (fr. infamant, part. d. infamer, lat. infamare, a face odios, infam). Care te face infam, care te pătează cu infamie: recluziunea e o pedeapsă infamantă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

infamánt adj. m., pl. infamánți; f. infamántă, pl. infamánte

infamánt adj. m., pl. infamánți; f. sg. infamántă, pl. infamánte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INFAMÁNT adj. v. compromițător.

INFAMANT adj. compromițător, degradant, dezonorant, înjositor, nedemn, rușinos, (livr.) difamant, (rar) degradator, (înv.) necinstitor, pierzător. (O faptă ~.)

Infamant ≠ onorat

Intrare: infamant
infamant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infamant
  • infamantul
  • infamantu‑
  • infamantă
  • infamanta
plural
  • infamanți
  • infamanții
  • infamante
  • infamantele
genitiv-dativ singular
  • infamant
  • infamantului
  • infamante
  • infamantei
plural
  • infamanți
  • infamanților
  • infamante
  • infamantelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

infamant, infamantăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.