15 definitzii pentru indiguit
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INDIGUÍT A indiguitzi te adj. Marginit de diguri; ingradit cu diguri zagazuit. V. indigui.
INDIGUÍT A indiguitzi te adj. Marginit de diguri; ingradit cu diguri zagazuit. V. indigui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
indiguit ~a a [At: DEX / P: ~guit / Pl: ~itzi ~e / E: indigui] 1 (D. ape) Marginit de diguri. 2 (D. terenuri) imprejmuit cu diguri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INDIGUÍT A indiguitzi te adj. Marginit de diguri ingradit prin ridicarea unor diguri.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INDIGUÍ indiguiesc vb. IV. Tranz. A margini o apa sau a inconjura o suprafatza cu diguri a zagazui; p. gener. a ridica un dig. In + dig + suf. ui.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INDIGUÍ indiguiesc vb. IV. Tranz. A margini o apa sau a inconjura o suprafatza cu diguri a zagazui; p. gener. a ridica un dig. In + dig + suf. ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
indigui vt [At: ENC. AGR. / P: ~gui / Pzi: ~esc / E: in+ dig + ui] 12 (A margini o apa sau) a inconjura o suprafatza cu diguri Si: a zagazui. 3 (Pgn) A ridica un dig.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INDIGUÍ indiguiesc vb. IV. Tranz. 1. A inconjura o suprafatza de teren cu diguri (pentru a o feri de inundatzii). 2. A margini o apa curgatoare sau statatoare cu diguri (pentru a impiedica inundatziile); p. ext. a ridica un dig.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INDIGUÍ ~iésc tranz. (torente de apa) A opri cu ajutorul unui dig; a stavili; a zagazui; a bara. /in + dig + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
*indiguĭésc v. tr. (fr. endiguer d. digue dig). Zagazuĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
zagazuĭésc v. tr. Stavilesc pintr’un zagaz. SHi indiguĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
indiguí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. indiguiésc imperf. 3 sg. indiguiá; conj. prez. 3 sa indiguiásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
indiguí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. indiguiésc imperf. 3 sg. indiguiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. indiguiásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INDIGUÍT adj. stavilit zagazuit. (O apa ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INDIGUIT adj. stavilit zagazuit. (O apa ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INDIGUÍ vb. a stavili a zagazui. (A ~ malul unui rau.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INDIGUI vb. a stavili a zagazui. (A ~ malul unui riu.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
indigui, indiguiescverb
- 1. A margini o apa sau a inconjura o suprafatza cu diguri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. A ridica un dig. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- In + dig + sufix ui. DEX '98 DEX '09
indiguit, indiguitaadjectiv
etimologie:
- indigui DEX '98 DEX '09