22 de definitzii pentru incrucire

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CRUCÍ crucesc vb. IV. 1. Refl. A se mira foarte tare de un lucru neobishnuit; a se minuna (shi ashi face semnul crucii); a se incruci. 2. Tranz. (Rar) A asheza in forma de cruce; a incrucisha. Din cruce.

CRUCÍ crucesc vb. IV. 1. Refl. A se mira foarte tare de un lucru neobishnuit; a se minuna (shi ashi face semnul crucii); a se incruci. 2. Tranz. (Rar) A asheza in forma de cruce; a incrucisha. Din cruce.

INCRUCÍ incrucesc vb. IV. Refl. (Pop.) A se cruci. In + cruci.

INCRUCÍ incrucesc vb. IV. Refl. (Pop.) A se cruci. In + cruci.

cruci [At: SHINCAI HR. II 247 / Pzi: ~cesc / E: cruce] 1 vt (Rar; frr) A incrucisha. 23 vtr (D. animale; rar) A (se) incrucisha. 45 vtr (Rar; pex) A (se) amesteca. 6 vi (Rar) A injura de cruce. 79 vr (Ivr) vi A(shi) face semnul crucii (in semn de inchinare de mirare de spaima etc.). 10 vr (Fig) A se mira foarte tare k de un lucru nemaipomenit Si: a se minuna (inv) a se ciuli.

incruci vtr [At: DA ms / V: incorucia / Pzi: ~cesc / E: in + cruci] (Inv) 13 A (se) cruci (79). 45 A (se) incrucisha (12).

CRUCÍ crucesc vb. IV. 1. Refl. Ase mira foarte tare de un lucru ciudat neobishnuit a ramine cu gura cascata; a se minuna. Nu cumva ai invatzat carte acolo la militarie? sa crucit nenea Ghitza. SADOVEANU M. C. 76. Oamenii se crucira le pusera toate la loc cutremuratzi k in fatza unei taine shi ingropara iar laditza. AGIRBICEANU S. P. 27. Mamasa... sa crucit privind Cusatura fetei. COSHBUC P. I 245. El se cruci cind vazu pe FatFrumos. ISPIRESCU L. 101. 2. Tranz. (Rar) A asheza in forma de cruce a incrucisha. Cua sale bratze sub capul lui crucite... Priveshte. ALECSANDRI P. A. Varianta:(regional) incrucí (CREANGA A. 34 SEVASTOS N. 332 SHEZ. VI 14) vb. IV.

A SE CRUCÍ ma ~ésc intranz. (despre persoane) A se mira foarte tare (facandushi semnul crucii). /Din cruce

crucì v. 1. a face semnul crucii (de mirare ori de spaima): m’am crucit cand am auzit; 2. a incrucisha: cu a sale bratze sub capul lui crucite AL.

incrucì v. ashi face crucea de uimire: se incrucia lumea de mirare CR.

crucésc (ma) v. refl. (d. cruce). Imĭ fac cruce (de mare mirare orĭ de sperietura) ma mir foarte mult. SHi ma incrucesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

crucí1 (a ~) (a incrucisha) (rar) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. crucésc imperf. 3 sg. cruceá; conj. prez. 3 sa cruceásca

*crucí2 (a se ~) (a se mira) vb. refl. ind. prez. 3 sg. se crucéshte imperf. 3 sg. se cruceá; conj. prez. 3 sa se cruceásca

!incrucí (a se ~) (pop.) vb. refl. ind. prez. 3 sg. se incrucéshte imperf. 3 sg. se incruceá; conj. prez. 3 sa se incruceásca

crucí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. crucésc imperf. 3 sg. cruceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. cruceásca

incrucí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. incrucésc imperf. 3 sg. incruceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. incruceásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CRUCÍ vb. a se minuna a se uimi a se ului (pop.) a se incruci (reg.) a se ugni (Transilv. shi Ban.) a se pocozi (inv.) a se ciudi a se divi. (Se ~ de ce aude.)

INCRUCÍ vb. v. cruci minuna uimi ului.

CRUCI vb. a se minuna a se uimi a se ului (pop.) a se incruci (reg.) a se ugni (Transilv. shi Ban.) a se pocozi (inv.) a se ciudi a se divi. (Se ~ de ce aude.)

incruci vb. v. CRUCI. MINUNA. UIMI. ULUI.

Intrare: incrucire
incrucire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incrucire
  • ‑ncrucire
  • incrucirea
  • ‑ncrucirea
plural
  • incruciri
  • ‑ncruciri
  • incrucirile
  • ‑ncrucirile
genitiv-dativ singular
  • incruciri
  • ‑ncruciri
  • incrucirii
  • ‑ncrucirii
plural
  • incruciri
  • ‑ncruciri
  • incrucirilor
  • ‑ncrucirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

incruci, incrucescverb

etimologie:
  • In + cruci DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.