incovrigat¹ sn [At: DA ms / Pl: (rar) ~uri / E: incovriga] 1 Incovrigare (1). 2 Rasucire. 3 Ghemuire. 4 Incovrigare (4).

incovrigat² ~a a [At: MARIAN INS 309 / V: (inv) ~git / Pl: ~atzi ~e / E: incovriga] 1 Indoit in forma de covrig. 2 Rasucit. 3 Ghemuit. 4 (Reg; d. persoane) Incovoiat (3). 5 (Fig) Complicat.

INCOVRIGÁT A incovrigatzi te adj. Indoit (in forma de covrig) incolacit incovoiat. Era zbircita shi incovoiata k muma padurii. CAMIL PETRESCU O. II 299.

covríg [At: BIBLIA (1688) 224/1 / Pl: ~igi / E: bg vsl ковригь] 1 sm Produs alimentar in forma de inel uneori rasucit preparat din faina de grau shi presarat cu sare mac susan chimen Si: colac. 2 sm (Pop; Ilav) Cand umblau cainii cu ~igi in coada In vremuri de belshug. 3 (Ial) Niciodata. 4 sm (Ivp; ie) A ajunge sau a ieshi a scoate a ramane la ~igi A ajunge foarte sarac. 5 sm (Ie) A se face ~ A se incovoia k un covrig (1) din cauza frigului a durerii etc. 6 sm Nod marinaresc. 7 av Incarligat. 8 av In forma de covrig (1). 9 av (D. oameni) Slab.

incovriga vtr [At: PANN P. V. III 36/22 / V: (cscj) ~gi / Pzi: incovrig / E: in + covrig] 12 A (se) indoi in forma de covrig Si: a se incolaci (12). 34 A (se) rasuci. 56 A (se) ghemui. 78 (Fig; d. o situatzie o explicatzie etc.) A (se) complica.

INCOVRIGÁ incovríg vb. I. Refl. A se indoi in forma de covrig a se incolaci; a se ghemui. Peste ripa sencovriga O bucata de veriga O omida cenushie. CORBEA A. 10. ◊ Tranz. Pisica intra miorlaind... incovrigindu shi coada. VLAHUTZA O. A. III 174.

A INCOVRIGÁ incovríg tranz. A face sa se incovrige; a incolaci. [Sil. covri] /in + covrig

A SE INCOVRIGÁ ma incovríg intranz. 1) A se strange in forma de covrig; a se incolaci. 2) A capata forma de covrig; a deveni asemanator cu un covrig. Cainele ishi incovriga coada. /in + covrig

incovrigá v. a se incolaci: se incovriga de copaciu shi se urca ISP. [V. covrig].

2) covríg shi inc a á v. tr. (d. covrig 1). String in forma de covrig incolacesc. V. refl. Ma string ma ghemuĭesc ma zgrebulesc (de frig). SHi gésc.

incovríg V. covrig 2.

incovrigá (a ~) (covri) vb. ind. prez. 3 incovríga

incovrigá vb. (sil. vri) ind. prez. 1 sg. incovríg 3 sg. shi pl. incovríga

INCOVRIGÁT adj. incarligat incolacit incovoiat indoit. (Coada ~.)

INCOVRIGAT adj. incirligat incolacit incovoiat indoit. (Coada ~.)

INCOVRIGÁ vb. 1. a (se) incarliga a (se) incolaci a (se) incovoia a (se) indoi (reg.) a se incarjoia. (Cainele ishi ~ coada.) 2. v. incolaci.

INCOVRIGA vb. 1. a (se) incirliga a (se) incolaci a (se) incovoia a (se) indoi (reg.) a se incirjoia. (Ciinele ishi ~ coada.) 2. a (se) ghemui a (se) incirliga a (se) incolaci a (se) infashura a (se) invalatuci a (se) rasuci a (se) suci (reg.) a (se) covriga a (se) incolataci (inv.) a (se) invalui. (Sa ~ in jurul...)