covríg [At: BIBLIA (1688) 224/1 / Pl: ~igi / E: bg vsl ковригь] 1 sm Produs alimentar in forma de inel uneori rasucit preparat din faina de grau shi presarat cu sare mac susan chimen Si: colac. 2 sm (Pop; Ilav) Cand umblau cainii cu ~igi in coada In vremuri de belshug. 3 (Ial) Niciodata. 4 sm (Ivp; ie) A ajunge sau a ieshi a scoate a ramane la ~igi A ajunge foarte sarac. 5 sm (Ie) A se face ~ A se incovoia k un covrig (1) din cauza frigului a durerii etc. 6 sm Nod marinaresc. 7 av Incarligat. 8 av In forma de covrig (1). 9 av (D. oameni) Slab.