INCOMPETÉNT A incompetentzi te adj. Care nu este competent; care nu are dreptul de a face ceva; necompetent. ♦ (Despre un organ de stat) Care nu are competentza de a judeca cerceta sau rezolva o anumita problema. Din fr. incompétent.

incompetent ~a [At: DA / Pl: ~ntzi ~e / E: fr incompétent] 12 smf a (Persoana) care nu este competenta. 3 a (D. o institutzie un organ de stat) Care nu are puterea legala de a judeca de a cerceta sau de a rezolva o anumita problema.

INCOMPETÉNT A incompetentzi te adj. Care nu este competent; care nu are dreptul sau caderea de a face ceva; necompetent. ♦ (Despre un organ de stat) Care nu are puterea legala de a judeca cerceta sau rezolva o anumita problema. Din fr. incompétent.

INCOMPETÉNT A incompetentzi te adj. (Despre persoane) Care nu poseda cunoshtintzele necesare spre a putea judeca o problema o situatzie un fapt; care nu are dreptul sau caderea de a face ceva. ♦ (Jur.; despre persoane oficiale sau despre instantze judecatoreshti) Care nu are puterea legala de a cerceta sau de a judeca ceva.

INCOMPETÉNT A adj. Care nu este competent. ♦ Lipsit de puterea legala de a judeca sau de a cerceta ceva. [Cf. fr. incompétent it. incompetente].

INCOMPETÉNT A adj. care nu este competent. ◊ (jur.) lipsit de competentza de a judeca a rezolva o problema. (< fr. incompétent)

INCOMPETÉNT ~ta (~tzi ~te) 1) Care nu este competent; fara competentza; neshtiutor. 2) jur. (despre organe de stat) Care nu are competentza juridica de a rezolva anumite probleme. /<fr. incompétent

incompetent a. 1. care nu e competent care n’are dreptul de a judeca: tribunal incompetent; 2. care n’are cunoshtintzele necesare spre a face sau decide ceva: critic incompetent.

*incompetént a adj. (lat. incómpetens éntis care nu e la locu luĭ vatamator. V. competent petzesc). Care nu e competent care n’are dreptu de a judeca sh. a.: tribunal incompetent. Care n’are destula shtiintza k sa se amestece in ceva: critic incompetent. Adv. Fara competentza: a judeca incompetent.

incompetént adj. m. pl. incompeténtzi; f. incompeténta pl. incompeténte

incompetént adj. m. competent

INCOMPETÉNT adj. s. v. incapabil.

INCOMPETENT adj. s. ignorant incapabil necapabil nechemat necompetent neispravit nepregatit nepriceput neshtiutor prost (fam.) ageamiu. (Un meseriash ~.) erata

Incompetent ≠ competent