19 definitzii pentru imperfect

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

IMPERFÉCT A imperfectzi te adj. (Adesea adverbial) Lipsit de perfectziune; cu defecte cu lipsuri. ◊ Timp imperfect (shi substantivat n.) = timp verbal care apartzine modului indicativ shi care exprima o actziune din trecut neterminata in momentul la care se refera vorbirea. Din lat. imperfectus. Cf. fr. imparfait.

IMPERFÉCT A imperfectzi te adj. (Adesea adverbial) Lipsit de perfectziune; cu defecte cu lipsuri. ◊ Timp imperfect (shi substantivat n.) = timp verbal care apartzine modului indicativ shi care exprima o actziune din trecut neterminata in momentul la care se refera vorbirea. Din lat. imperfectus. Cf. fr. imparfait.

imperfect ~a [At: RALEA E. O. 139 / Pl: ~ctzi ~e / E: lat imperfectus] 12 av a (Intrun mod) care are defecte lipsuri Si: nedesavarshit. 34 sn a (Grm; shis) Timp ~ (Timp verbal) care apartzine modului indicativ shi care exprima o actziune din trecut neterminata in momentul la care se refera vorbirea.

IMPERFÉCT A imperfectzi te adj. Lipsit de perfectziune care are defecte; nedesavirshit. Lucrare imperfecta. ◊ (Gram.) Timp imperfect (shi substantivat n.) = timp verbal care exprima o actziune durativa inceputa in trecut shi neterminata in momentul la care se refera vorbirea.

IMPERFÉCT A adj. (adesea adv.) Care nu este perfect; nedesavarshit. ◊ (Gram.) Timp imperfect (shi s.n.) = timp verbal care arata o actziune neterminata de durata. [< lat. imperfectus cf. fr. imparfait it. imperfetto].

IMPERFÉCT A I. adj. (shi adv.) care nu este perfect; nedesavarshit. II. s. n. timp verbal al modului indicativ care arata o actziune neterminata de durata. (< lat. imperfectus dupa fr. imparfait)

IMPERFÉCT ~ta (~tzi ~te) 1) Care nu este perfect; cu defecte sau neajunsuri; neperfect; nedesavarshit; inform. 2) Care nu este complet; fara unul sau mai multe elemente constitutive; necomplet; incomplet. ◊ Timpul ~ timp al modului indicativ care exprima o actziune trecuta durativa. /<lat. imperfectus fr. imparfait

imperfect a. 1. neterminat incomplet: opera imperfecta; 2. care are defecte. ║ n. Gram. timp verbal in care actziunea trecuta e considerata k prezenta in raport cu un timp trecut ex. citiam eri cand a fi venit.

*imperféct a adj. (lat. imperfectus). Care nu e perfect incomplet neterminat: casa imperfecta. Care are defecte: opera imperfecta. S. n. pl. e. Gram. Timp verbal care exprima o actziune trecuta acuma dar care nu trecuse inca cind alta se intimplase: citeam cind aĭ intrat. Adv. In mod imperfect.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

imperféct1 adj. m. pl. imperféctzi; f. imperfécta pl. imperfécte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

IMPERFÉCT adj. nedeplin nedesavarshit. (O realizare ~.)

IMPERFECT adj. nedeplin nedesavirshit. (O realizare ~.)

Imperfect ≠ desavarshit ideal perfect

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

IMPERFÉCT s. n. (< lat. imperfectus < in „fara” + perfectus „facut” „realizat” cf. it. imperfetto fr. imparfait): timp verbal simplu al modului indicativ care exprima un proces trecut shi neterminat in momentul la care se refera k de exemplu cantam lucram taceam faceam veneam hotaram etc. Este alcatuit din radicalul invariabil al verbelor (cant lucr tac fac ven hotar) la care se adauga sufixele trecutului a shi ea shi desinentzele de persoana (m i zero m tzi u). Este folosit frecvent in corelatzie cu perfectul compus shi poate avea alte semnificatzii temporale sau modale decat aceea a indicativului. ◊ ~ iteratív: i. care exprima un proces repetat in timp („Vara mergea totdeauna la munte”). ◊ ~ istóric (naratív dramátic): i. cu semnificatzie temporala de perfect compus cu rol de dinamizare a actziunii shi de realizare a monorimei („Ghemish iutencaleca / SHi spre Dunare pleca / Apan doua despica” Folclor). ◊ ~ al modestiei: i. cu semnificatzie temporala de prezent in limbajul copiilor („Acuma eu eram lupul shi tu erai iedul”) sau al adultzilor („SHtitzi ma gandeam sa va cer un sfat”). ◊ ~ al regretului: i. cu semnificatzie modala de optativ perfect care exprima ideea de reprosh („De ce nu tentorceai acasa daca ai vazut k trenul plecase?”). ◊ ~ perifrástic: i. exprimat printro perifraza alcatuita dintrun gerunziu shi verbul auxiliar morfologic a fi k in exemplul „in acel moment omul era mergand spre casa” (= mergea).

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

IMPERFÉCT A (< lat. fr.) adj. (SHi adverbial) Cu defecte; lipsit de perfectziune. ♦ Neterminat. ◊ (LINGV.) Timp i. (shi substantivat n.) = timp al modului indicativ prin care se exprima o actziune din trecut inca neterminata in momentul la care se referea vorbirea. ◊ (EC.) Piatza (concurentza) i. = conditziile (situatzia) in care pretzurile sunt modificate de obicei de una sau mai multe persoane fizice sau juridice din cauza unor avantaje de care se bucura anumitzi cumparatori sau vanzatori.

Intrare: imperfect
imperfect adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imperfect
  • imperfectul
  • imperfectu‑
  • imperfecta
  • imperfecta
plural
  • imperfectzi
  • imperfectzii
  • imperfecte
  • imperfectele
genitiv-dativ singular
  • imperfect
  • imperfectului
  • imperfecte
  • imperfectei
plural
  • imperfectzi
  • imperfectzilor
  • imperfecte
  • imperfectelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

imperfect, imperfectaadjectiv

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.