optziuni
  • info

10 definitzii pentru imbietor

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

IMBIETÓR OÁRE imbietori oare adj. Care imbie; ademenitor ispititor atragator; incantator. [Pr.: bie] Imbia + suf. tor.

IMBIETÓR OÁRE imbietori oare adj. Care imbie; ademenitor ispititor atragator; incantator. [Pr.: bie] Imbia + suf. tor.

imbietor ~oare a [At: ODOBESCU S. II 244 / S shi: (inv) inb~ / P: ~bie~ / Pl: ~i ~oare / E: imbia + tor] (Pfm) 12 Care imbie (1 7).

IMBIETÓR OÁRE imbietori oare adj. Care imbie indeamna pofteshte invita; ademenitor ispititor atragator. Intre aceste bucurii mijea cu suris imbietor chipul Eleonorei. VORNIC P. 169. Ideea revolutziei e privita k imbietoare chiar intre ofitzerii de cavalerie. CAMIL PETRESCU O. II 241. Nu shtia ce sa faca shi cum sa se poarte numai k sai para lui viatza mai ushoara shi casa mai imbietoare. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. I 50. Pronuntzat: bie.

IMBIETÓR ~oáre (~óri ~oáre) Care imbie; care ispiteshte; ispititor; tentant. Idee ~oare. [Sil. bie] /a imbia + suf. ~ator

imbietor a. care imbie.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

imbietór (bie) adj. m. pl. imbietóri; f. sg. shi pl. imbietoáre

imbietór adj. m. (sil. bie) pl. imbietóri; f. sg. shi pl. imbietoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

IMBIETÓR adj. 1. v. ademenitor. 2. atragator placut primitor. (TZinuturi ~oare.) 3. v. gustos.

IMBIETOR adj. 1. ademenitor atragator ispititor seducator tentant. (O perspectiva ~.) 2. atragator placut primitor. (TZinuturi ~.) 3. apetisant bun delicios gustos placut savuros suculent (rar) pofticios (arg.) mishto. (O cina ~.)

Imbietor ≠ dezgustator

Intrare: imbietor
imbietor adjectiv
  • silabatzie: im-bi-e-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imbietor
  • ‑mbietor
  • imbietorul
  • imbietoru‑
  • ‑mbietorul
  • ‑mbietoru‑
  • imbietoare
  • ‑mbietoare
  • imbietoarea
  • ‑mbietoarea
plural
  • imbietori
  • ‑mbietori
  • imbietorii
  • ‑mbietorii
  • imbietoare
  • ‑mbietoare
  • imbietoarele
  • ‑mbietoarele
genitiv-dativ singular
  • imbietor
  • ‑mbietor
  • imbietorului
  • ‑mbietorului
  • imbietoare
  • ‑mbietoare
  • imbietoarei
  • ‑mbietoarei
plural
  • imbietori
  • ‑mbietori
  • imbietorilor
  • ‑mbietorilor
  • imbietoare
  • ‑mbietoare
  • imbietoarelor
  • ‑mbietoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

imbietor, imbietoareadjectiv

  • 1. Care imbie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ademenitor atragator ispititor tentant incantator antonime: dezgustator
    • format_quote Intre aceste bucurii mijea cu suris imbietor chipul Eleonorei. VORNIC P. 169. DLRLC
    • format_quote Ideea revolutziei e privita k imbietoare chiar intre ofitzerii de cavalerie. CAMIL PETRESCU O. II 241. DLRLC
    • format_quote Nu shtia ce sa faca shi cum sa se poarte numai k sai para lui viatza mai ushoara shi casa mai imbietoare. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. I 50. DLRLC
etimologie:
  • Imbia + sufix tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.