optziuni
  • info

12 definitzii pentru ispititor

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ISPITITÓR OÁRE ispititori oare adj. 1. Care ispiteshte; ademenitor tentant; p. ext. fermecator. 2. (Inv.) Care cerceteaza iscodeshte. Ispiti + suf. tor.

ISPITITÓR OÁRE ispititori oare adj. 1. Care ispiteshte; ademenitor tentant; p. ext. fermecator. 2. (Inv.) Care cerceteaza iscodeshte. Ispiti + suf. tor.

ispititor ~oare smf a [At: PSALT. 9/16 / V: (inv) ~iu / E: ispiti + tor] 16 (Persoana) care ispiteshte (13). 710 (Persoana obiect) care (ademeneshte sau) care amageshte. 1112 (Persoana) care pune la incercare. 1316 (Persoana) care indeamna (spre rau). 1718 (Bis) (Fortza) care tenteaza spre savarshirea unui pacat.

ISPITITÓR OÁRE ispititori oare adj. 1. Care ispiteshte atragator ademenitor; p. ext. fermecator. Ar ashtepta numai un pretext ispititor pentru a uita shi a continua. REBREANU R. I 249. Din adincime Ieleletzi cintara Chemari ispititoare can poveshti. CERNA P. 123. 2. (Invechit) Care cerceteaza iscoditor cautator. Trimisushia... cautatori Luceaferi ispititori. TEODORESCU P. P. 20.

ISPITITÓR ~oáre (~óri ~oáre) 1) Care ispiteshte; care atrage shi ademeneshte; tentant; imbietor. 2) (despre persoane) Care intreaba cu insistentza dorind puternic (prin diferite vicleshuguri) sa afle un secret; iscoditor. /a ispiti + suf. ~tor

ispititor a. shi m. 1. care duce in ispita: duh ispititor; 2. cercetator: ishi urma ispititoarea colinda peste Olt OD.

ispititór oáre adj. Care te duce (te atrage) in ispita. Cercetator iscoditor spion; babeles foarte ispititoare.

ispititoriu ~oare a vz ispititor

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ispititór adj. m. pl. ispititóri; f. sg. shi pl. ispititoáre

ispititór adj. m. pl. ispititóri; f. sg. shi pl. ispititoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ISPITITÓR adj. v. ademenitor.

ISPITITOR adj. ademenitor atragator imbietor seducator tentant. (O perspectiva ~.)

Ispititor ≠ dezgustator scarbos

Intrare: ispititor
ispititor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ispititor
  • ispititorul
  • ispititoru‑
  • ispititoare
  • ispititoarea
plural
  • ispititori
  • ispititorii
  • ispititoare
  • ispititoarele
genitiv-dativ singular
  • ispititor
  • ispititorului
  • ispititoare
  • ispititoarei
plural
  • ispititori
  • ispititorilor
  • ispititoare
  • ispititoarelor
vocativ singular — —
plural — —
ispititoriu
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ispititor, ispititoareadjectiv

etimologie:
  • Ispiti + sufix tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.