12 definitzii pentru imbecil (s.m.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

IMBECÍL A imbecili e adj. s. m. shi f. 1. Adj. s. m. shi f. (Persoana) cu capacitatzi mintale foarte reduse; neghiob tampit. 2. Adj. Care tradeaza demonstreaza imbecilitate (1). Din fr. imbécile lat. imbecillus.

imbecil ~a [At: SADOVEANU P. S. 180 / Pl: ~i ~e / E: fr imbécile lat imbecillus] 12 smf a (Persoana) cu capacitatzi mintale foarte reduse Si: cretin idiot (rar) inept nerod prost stupid tampit (ivp) becisnic natarau neghiob netot. 3 a Care tradeaza imbecilitate (1).

IMBECÍL A imbecili e adj. s. m. shi f. (Adesea prin exagerare) 1. Adj. s. m. shi f. (Persoana) cu capacitatzi mintale foarte reduse; neghiob tampit. 2. Adj. Care tradeaza demonstreaza imbecilitate (1). Din fr. imbécile lat. imbecillus.

IMBECÍL A imbecili e s. m. shi f. (Adesea termen de ocara) Persoana cu capacitatzi mintale foarte reduse lipsita de facultatea de a intzelege ushor; slab de minte neghiob natarau. Numai imbecililor le e indiferent ce opinie au. CAMIL PETRESCU U. N. 150. Bag de seama k nu pot suporta in linishte sa ma crezi un imbecil. SEBASTIAN T. 63. E mindria de ai arata k nu sint un imbecil. IBRAILEANU A. 44. ◊ (Adjectival) Cel cea spus k marile Dureri sint veshnic mute A fost desigur un cretin Cu minte imbecila. ANGHELIOSIF C. M. I 61. ◊ (Adverbial rar) Da shmecherii vor spune cai imbecil sa luptzi. BENIUC V. 60.

IMBECÍL A s.m. shi f. adj. (Om) slab de minte cu capacitatzi mintale foarte reduse; tampit. // adj. Care prezinta imbecilitate. [< fr. imbécile it. imbecille cf. lat. imbecillus slab].

IMBECÍL A s. m. f. adj. (om) cu capacitatzi mintale foarte reduse; prost tampit. (< fr. imbécile lat. imbecillus)

IMBECÍL ~a (~i ~e) shi substantival (despre persoane) Care sufera de imbecilitate; cu capacitatzi mintale foarte reduse; cretin; idiot. /<fr. imbécile lat. imbecillus

imbecil a. shi m. 1. slab de minte; 2. care vorbeshte sau lucreaza neghiobeshte.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

imbecíl adj. m. s. m. pl. imbecíli; adj. f. s. f. imbecíla pl. imbecíle

imbecíl adj. m. s. m. pl. imbecíli; f. sg. imbecíla pl. imbecíle

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

IMBECÍL adj. s. 1. v. idiot. 2. v. prost.

IMBECIL adj. s. (MED.) cretin idiot timpit (rar) timp (prin Transilv. Mold. shi Bucov.) mut. (Om ~.)

Intrare: imbecil (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imbecil
  • imbecilul
  • imbecilu‑
plural
  • imbecili
  • imbecilii
genitiv-dativ singular
  • imbecil
  • imbecilului
plural
  • imbecili
  • imbecililor
vocativ singular
  • imbecilule
  • imbecile
plural
  • imbecililor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

imbecil, imbecilisubstantiv masculin
imbecila, imbecilesubstantiv feminin

  • 1. Persoana cu capacitatzi mintale foarte reduse. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Numai imbecililor le e indiferent ce opinie au. CAMIL PETRESCU U. N. 150. DLRLC
    • format_quote Bag de seama k nu pot suporta in linishte sa ma crezi un imbecil. SEBASTIAN T. 63. DLRLC
    • format_quote E mindria de ai arata k nu sint un imbecil. IBRAILEANU A. 44. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.