opțiuni
  • info

15 definiții pentru iți

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IȚÍ, ițesc, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. A se ivi numai cu capul, a se arăta puțin, pentru un moment sau pe furiș. 2. A se uita la ceva pe furiș sau în fugă, a arunca o privire fugară și curioasă. – Cf. iții.

IȚÍ, ițesc, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. A se ivi numai cu capul, a se arăta puțin, pentru un moment sau pe furiș. 2. A se uita la ceva pe furiș sau în fugă, a arunca o privire fugară și curioasă. – Cf. iții.

iți vr [At: CREANGĂ, P. 24 / V: ițâi, ~ii, îțâi / Pzi: ițesc / E: ns cf iții1] (Pop) 1 A se arăta pe furiș, pentru un moment. 2 A se ivi numai cu capul. 3 A arunca o privire repede și curioasă. 4 A privi pe furiș.

IȚÍ, ițesc, vb. IV. Refl. 1. A apărea pentru un moment, a se ivi, a se arăta puțin. În lungul drumului, departe, se mai ițeau luminile unui sat; casele se ridicau singuratice, tăind zarea fără de sfîrșit. SADOVEANU, O. I 134. Printre brazii de sus se ițesc pete albe. C. PETRESCU, Î. II 203. Pe ceriul albastru se ițea ici-colea cîte un nouraș. CONTEMPORANUL, VI 104. 2. A arunca o privire repede și curioasă, a se uita, a privi din fugă sau pe furiș. La casele dimprejur, mai multe perechi de ochi se ițeau după perdele. BART, E. 340. În zadar se iți, printre gard, la casa Irinei, n-a zărit pe nimeni. BUJOR, S. 130. Se ițește el pe colo, se ițește pe dincolo, dar pace bună! iezii nu-s nicăiri! CREANGĂ, P. 24. – Variante: ițií, ițăí (GALAN, Z. R. 32) vb. IV.

A SE IȚÍ mă ițésc intranz. 1) A se expune vederii pe furiș și pentru un moment. 2) fig. A privi pe furiș și în fugă; a se uita repede și curios. /cf. iții

ițì v. Mold. 1. a se ivi deodată: se ițește el.., dar iezii nu-s nicăieri CR.; 2. fig. a se arăta nedeslușit: nu departe se iția clopotnița satului Al. [V. iții!].

ițâi i vz iți

iții2 v vz iți

IȚĂÍ vb. IV v. iți.

IȚIÍ2 vb. IV v. iți.

ițîĭésc și ițésc (mă) v. refl. (d. ițîĭ, interj. care se întrebuințează cînd te jocĭ cu un copil care începe să umble și te ascunzĭ ca să te caute. După ce te caută și nu te găsește, scoțĭ capu din ascunzătoare [de după ușă, de ex.] și-ĭ strigĭ prelungit ițiĭ. Atuncĭ copilu se bucură că te-a găsit și rîde. Est. Mă arăt puțin: mitocancele se ițiĭaŭ pin crăpăturile garduluĭ ca să se uĭte în curte.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!iți (a se ~) (fam., pop.) vb., ind. prez. 1 sg. mă ițesc, 3 sg. se ițește, imperf. 1 sg. mă ițeam; conj. prez. 1 sg. să mă ițesc, 3 să se ițească; imper. 2 sg. afirm. ițește-te; ger. ițindu-mă

ițí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ițésc, imperf. 3 sg. ițeá; conj. prez. 3 să ițeáscă

ițí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ițésc, imperf. 3 sg. ițeá; conj. prez. 3 sg. și pl. ițeáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IȚÍ vb. v. apărea, arăta, ivi, miji.

iți vb. v. APĂREA. ARĂTA. IVI. MIJI.

Intrare: iți
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • iți
  • ițire
  • ițit
  • ițitu‑
  • ițind
  • ițindu‑
 singular plural
  • ițește
  • ițiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ițesc
 (să)
  • ițesc
  • ițeam
  • iții
  • ițisem
a II-a (tu)
  • ițești
 (să)
  • ițești
  • ițeai
  • ițiși
  • ițiseși
a III-a (el, ea)
  • ițește
 (să)
  • ițească
  • ițea
  • iți
  • ițise
plural I (noi)
  • ițim
 (să)
  • ițim
  • ițeam
  • ițirăm
  • ițiserăm
  • ițisem
a II-a (voi)
  • ițiți
 (să)
  • ițiți
  • ițeați
  • ițirăți
  • ițiserăți
  • ițiseți
a III-a (ei, ele)
  • ițesc
 (să)
  • ițească
  • ițeau
  • ițiră
  • ițiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ițăi
  • ițăire
  • ițăit
  • ițăitu‑
  • ițăind
  • ițăindu‑
 singular plural
  • ițăiește
  • ițăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ițăiesc
 (să)
  • ițăiesc
  • ițăiam
  • ițăii
  • ițăisem
a II-a (tu)
  • ițăiești
 (să)
  • ițăiești
  • ițăiai
  • ițăiși
  • ițăiseși
a III-a (el, ea)
  • ițăiește
 (să)
  • ițăiască
  • ițăia
  • ițăi
  • ițăise
plural I (noi)
  • ițăim
 (să)
  • ițăim
  • ițăiam
  • ițăirăm
  • ițăiserăm
  • ițăisem
a II-a (voi)
  • ițăiți
 (să)
  • ițăiți
  • ițăiați
  • ițăirăți
  • ițăiserăți
  • ițăiseți
a III-a (ei, ele)
  • ițăiesc
 (să)
  • ițăiască
  • ițăiau
  • ițăiră
  • ițăiseră
ițâi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V409)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • iții
  • ițiire
  • ițiit
  • ițiitu‑
  • ițiind
  • ițiindu‑
 singular plural
  • ițiește
  • ițiiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ițiesc
 (să)
  • ițiesc
  • ițiam
  • ițiii
  • ițiisem
a II-a (tu)
  • ițiești
 (să)
  • ițiești
  • ițiai
  • ițiiși
  • ițiiseși
a III-a (el, ea)
  • ițiește
 (să)
  • ițiască
  • iția
  • iții
  • ițiise
plural I (noi)
  • ițiim
 (să)
  • ițiim
  • ițiam
  • ițiirăm
  • ițiiserăm
  • ițiisem
a II-a (voi)
  • ițiiți
 (să)
  • ițiiți
  • ițiați
  • ițiirăți
  • ițiiserăți
  • ițiiseți
a III-a (ei, ele)
  • ițiesc
 (să)
  • ițiască
  • ițiau
  • ițiiră
  • ițiiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

iți, ițescverb

popular
  • 1. A se ivi numai cu capul, a se arăta puțin, pentru un moment sau pe furiș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: apărea arăta ivi miji
    • format_quote În lungul drumului, departe, se mai ițeau luminile unui sat; casele se ridicau singuratice, tăind zarea fără de sfîrșit. SADOVEANU, O. I 134. DLRLC
    • format_quote Printre brazii de sus se ițesc pete albe. C. PETRESCU, Î. II 203. DLRLC
    • format_quote Pe ceriul albastru se ițea ici-colea cîte un nouraș. CONTEMPORANUL, VI 104. DLRLC
  • 2. A se uita la ceva pe furiș sau în fugă, a arunca o privire fugară și curioasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: privi uita
    • format_quote La casele dimprejur, mai multe perechi de ochi se ițeau după perdele. BART, E. 340. DLRLC
    • format_quote În zadar se iți, printre gard, la casa Irinei, n-a zărit pe nimeni. BUJOR, S. 130. DLRLC
    • format_quote Se ițește el pe colo, se ițește pe dincolo, dar pace bună! iezii nu-s nicăiri! CREANGĂ, P. 24. DLRLC
etimologie:
  • cf. iții DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.