5 definiții pentru hoțire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
hoțire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: hoți] (Rar) 1-3 Trăire a vieții de hoț (1-3) Si: hoțit1 (1-3). 4-8 Intrare în tagma hoților (1-5) Si: hoțit1 (4-8). 9-13 Practicare a ocupației de hoț (1-5) Si: hoțit1 (9-13). 14 Fraudare. 15 (Pex) Înșelare.
HOȚÍ, hoțesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duce o viață de hoț. ♦ Tranz. A fura. – Din hoț.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
A HOȚÍ ~ésc rar 1. intranz. A fi hoț. 2. tranz. (bunuri materiale) A sustrage prin hoție; a fura. /Din hoț
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hoțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hoțésc, imperf. 3 sg. hoțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. hoțeáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HOȚÍ vb. v. fura, haiduci, lua, sustrage.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hoți, hoțescverb
- 1. A duce o viață de hoț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cu doi ani în urmă se ridicase un bandit cu faimă: Naum Naslung. Hoțise cu pricepere și se făcuse nevăzut dintr-o dată. SADOVEANU, P. M. 116. DLRLC
-
- După ce împărțiră Toate cîte le hoțiră... Începură să-și ureze Sănătoși să ospeteze. PANN, P. V. I 70. DLRLC
-
-
- 2. Haiduci. DLRLCsinonime: haiduci
- Cu drag vă voi cinsti... Cît în codru voi hoți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 289. DLRLC
- Codrene, voinicele, Spune tu domniei-mele, Mulți creștini ai omorît Cît în țeară ai hoțit? ALECSANDRI, P. P. 89. DLRLC
-
etimologie:
- hoț DEX '09 DEX '98