12 definiții pentru horcăială

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HORCĂIÁLĂ, horcăieli, s. f. Horcăit. – Horcăi + suf. -eală.

HORCĂIÁLĂ, horcăieli, s. f. Horcăit. – Horcăi + suf. -eală.

horcăia sf [At: ARDELEANU, V. P. 35 / V: ~ănea~ / Pl: ~ieli / E: horcăi + -eală] 1 Horcăit (1). 2 Sforăit.

HORCĂIÁLĂ, horcăieli, s. f. Horcăit, respirație hîrîitoare, sforăit.

horcăĭálă f., pl. ĭelĭ, și horcăit n., pl. urĭ. Acțiunea de a horcăi. Zgomotu acesteĭ acțiunĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

horcăiálă s. f., g.-d. art. horcăiélii; pl. horcăiéli

horcăiálă s. f., g.-d. art. horcăiélii; pl. horcăiéli

horcăială, pl. horcăieli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HORCĂIÁLĂ s. 1. horcăit, horcăitură. (~ unui muribund.) 2. hârcâială, hârcâit, hârâială. (O ~ de la respirație.)

HORCĂIÁLĂ s. v. sforăială, sforăit, sforăitură.

HORCĂIA s. 1. horcăit, horcăitură. 2. hîrcîială, hîrcîit, hîrîială.

horcăia s. v. SFORĂIALĂ. SFORĂIT. SFORĂITURĂ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

horcăiálă, horcăieli, (horcoteală), s.f. – Respirație grea, zgomotoasă. – Din horcăi + suf. -eală (DEX, MDA).

Intrare: horcăială
horcăială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • horcăia
  • horcăiala
plural
  • horcăieli
  • horcăielile
genitiv-dativ singular
  • horcăieli
  • horcăielii
plural
  • horcăieli
  • horcăielilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

horcăia, horcăielisubstantiv feminin

etimologie:
  • Horcăi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.