13 definitzii pentru hodorogit
din care- explicative (9)
- relatzionale (2)
- specializate (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
HODOROGÍT A hodorogitzi te adj. 1. (Despre obiecte) Care functzioneaza prost; uzat stricat harbuit. 2. Fig. (Despre persoane) SHubrezit ramolit de boala sau de batranetze. ♦ (Despre voce) Ragushit. [Var.: odorogít a adj.] V. hodorogi.
HODOROGÍT A hodorogitzi te adj. 1. (Despre obiecte) Care functzioneaza prost; uzat stricat harbuit. 2. Fig. (Despre persoane) SHubrezit ramolit de boala sau de batranetze. ♦ (Despre voce) Ragushit. [Var.: odorogít a adj.] V. hodorogi.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
hodorogit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: hodorogi] 17 Hodorogire (17).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
hodorogit2 ~a a [At: CAMILAR C. 44 / Pl: ~itzi ~e / E: hodorogi] 1 (D. obiecte) Uzat. 2 (D. mecanisme) Defect. 3 (D. vehicule) Care nu mai merge (bine). 4 (D. persoane) SHubrezit de batranetze Si: (reg) honcit. 5 (D. oameni) Vorbaretz. 6 (D. voce) Ragushit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
HODOROGÍT A hodorogitzi te adj. 1. (Despre obiecte) Care functzioneaza prost; uzat hirbuit. Odaia din fund cu... trei scaune uh dulap hodorogit shi citeva fleacuri botezate bibelouri de familie era a lui Titu. REBREANU R. I 27. Citeva trasuri hodorogite... veneau in urma lui. BART E. 294. Sauzi un scirtziit de carutza hodorogita shi treapad de potcoave. ANGHELIOSIF C. L. 179. ◊ Expr. Moara hodorogita = moara darapanata care face zgomot cind e pusa in mishcare; fig. om care vorbeshte mult shi tare care trancaneshte fara incetare. Are cineva cap sa se linishteasca de raul tau? Ia auzilai: parcai o moara hodorogita. CREANGA O. A. 252. 2. Fig. (Despre persoane) SHubrezit de boala sau de batrinetze lipsit de vigoare. Sus pe capra linga vizitiul hodorogit... sta o copila de vreo 6 ani. SAHIA U.R.S.S. 61. ♦ (Despre voce) Ragushit. Dadu drumul glasului care era totdeauna hodorogit. PAS Z. III 267. Varianta: odorogít a (ISPIRESCU L. 10) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
hodorogit a. 1. invechit shi stricat: tron hodorogit ISP.; 2. darapanat (shi fig.).
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
hodorogít a adj. Stricat deteriorat: carutza hodorogita. Fig. Iron. Imbatrinit shi slabit: om hodorogit.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ODOROGÍT A adj. v. hodorogit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de Adriana Stoian
- actziuni
ODOROGÍT A adj. v. hodorogit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
odorogit[1] ~a a vz hodorogit2 corectata
- Varianta neatestata de definitzia principala — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ODOROGÍT A adj. V. hodorogit.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
HODOROGÍT adj. v. degradat deteriorat harait haraitor invechit ramolit ragushit senil stricat uzat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
hodorogit adj. v. DEGRADAT. DETERIORAT. HIRIIT. HIRIITOR. INVECHIT. RAMOLIT. RAGUSHIT. SENIL. STRICAT. UZAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
hodorogít a hodorogitzi te adj. Stricat distrus; rapciugos. Din hodorogi (DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a vorbi k o moara hodorogita / k o moara stricata expr. a palavragi a turui a trancani intruna agasandui pe cei din jur.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
hodorogit, hodorogitaadjectiv
-
- Odaia din fund cu... trei scaune un dulap hodorogit shi citeva fleacuri botezate bibelouri de familie era a lui Titu. REBREANU R. I 27. DLRLC
- Citeva trasuri hodorogite... veneau in urma lui. BART E. 294. DLRLC
- Sauzi un scirtziit de carutza hodorogita shi treapad de potcoave. ANGHELIOSIF C. L. 179. DLRLC
- Moara hodorogita = moara darapanata care face zgomot cind e pusa in mishcare. DLRLC
- Om care vorbeshte mult shi tare care trancaneshte fara incetare. DLRLC
- Are cineva cap sa se linishteasca de raul tau? Ia auzilai: parcai o moara hodorogita. CREANGA O. A. 252. DLRLC
-
-
-
- 2. (Despre persoane) SHubrezit ramolit de boala sau de batranetze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sus pe capra linga vizitiul hodorogit... sta o copila de vreo 6 ani. SAHIA U.R.S.S. 61. DLRLC
- 2.1. Despre voce: ragushit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ragushit
- Dadu drumul glasului care era totdeauna hodorogit. PAS Z. III 267. DLRLC
-
-
etimologie:
- hodorogi DEX '98 DEX '09