HAI interj. s. n. (Fam.) I. Interj. 1. Cuvant care exprima un indemn la o actziune (comuna) cu interlocutorul. 2. (Cu functzie de imperativ corespunzand unor verbe de mishcare) Vino! venitzi! sa mergem! ♦ (Repetat cu accentul frazei pe al doilea element) Cuvant care exprima ideea unei inaintari incete sau anevoioase. 3. Exclamatzie care exprima: regret admiratzie o intrebare. 4. (Repetat) Ba bine k nu! II. S. n. (Fam. shi arg.) Harmalaie; scandal. ◊ Expr. A face (un) hai = a face scandal in semn de protest de reprosh etc. [Var.: (reg.) ai interj.] Onomatopee.

hai¹ i [At: ANON. CAR. / V: ~in / E: fo] 1 (Are) Imita un suspin. 2 (Are) Exprima regretul. 3 (Are) Exprima admiratzia. 4 Exprima o interogatzie familiara. 5 (Exclamativ) Ba bine k nu! 6 Haide.

HAI interj. subst.^[1] I. Interj. 1. Cuvant care exprima un indemn la o actziune (comuna) cu interlocutorul. 2. (Cu functzie de imperativ corespunzand unor verbe de mishcare) Vino! venitzi! sa mergem! ♦ (Repetat cu accentul frazei pe al doilea element) Cuvant care exprima ideea unei inaintari incete sau anevoioase. 3. Exclamatzie care exprima: regret admiratzie o intrebare. 4. (Repetat) Ba bine k nu! II. Subst. (Fam. shi arg.) Harmalaie; scandal. ◊ Expr. A face (un) hai = a face scandal in semn de protest de reprosh etc. [Var.: (reg.) ai interj.] Onomatopee.

HAI¹ interj. (Uneori repetat) 1. Exclamatzie care exprima: a) un sentiment de regret. Hai hai dorule hai K tu la multe ma dai. La TDRG; b) un sentiment de admiratzie. Iatama! Tot eu cea veche! Ochii? hai ce mai pereche! SHi ce cap frumos rasare! COSHBUC P. I 102. 2. (Familiar introduce o propozitzie interogativa) Ei? Erai deprins a trai singur dar acum are satzi cada greu; mai ales k tzi sa ingreuiat shi gospodaria. Hai ce zici te insori ori ba? CREANGA P. 161. 3. Ba bine k nu! Dei lua o fata daci din sat ai da gind so duci peste hotar? Hai hai!... ba inca pe sus. ALECSANDRI T. 666.

HAI² interj. 1. Exprima un indemn la o actziune (uneori la o actziune comuna cu interlocutorul). Hai joaca ursoaica sai sus Sa rida copiii batrinii dea valma. BENIUC V. 67. SHtii ce Alexandre? a zis Nicoara... hai sa ne impacam shi sa ascultam ce spune padurea. SADOVEANU N. P. 126. Hai la treaba cumatritza k lupul tzia dat de lucru! CREANGA P. 29. K sa scapam amindoi cu fatza curata hai sa facem loc aci intre noi poetului Lucretziu. ODOBESCU S. III 39. ♦ (Exprimind un indemn la vorba) Zi! spune! Acum vad shi eu k nu eshti prost. Hai! cit satzi dau pe an k sa te tocmeshti la mine? CREANGA P. 150. ◊ Expr. (Familiar) Hai noroc! formula de salut sau de urare (intrebuintzata mai ales cind se ciocnesc paharele). ♦ (Inaintea unui imperativ) Exprima nemultzumirea nerabdarea enervarea vorbitorului. Hai! iatzi porcul deaici. CREANGA P. 83. Hai ia! datziva deo parte mai pacatoshilor k numai atzi crimpotzit mincarea. id. ib. 260. Hai caratziva! ALECSANDRI T. 79. 2. (Cu functziune de imperativ corespunzind mai ales unor verbe de mishcare) Vino venitzi; sa mergem. Hai Marie k Anton tea ales femeie viteaza cum i shade bine unei neveste de miner. DAVIDOGLU M. 46. Incaleca pe mine shi hai! CREANGA P. 212. Hai shi noi la craiul draga SHi sa fim din nou copii. EMINESCU O. I 100. ♦ (Repetat cu accentul frazei pe al doilea element) Exprima ideea unei inaintari incete a unei calatorii fara graba sau anevoioase. SHi hai hai!... hai hai!... in zori de ziua ajung. CREANGA P. 269. SHi hai hai! hai hai! catra sara am ajuns la bunicul David. id. A. 32. 3. (Inlocuind un verb subintzeles care exprima o actziune de durata shi purtind accentul in fraza) Marcheaza inceputul actziunii. Ishi puse mincare shi bautura pe masa shi hai la trai bun! RETEGANUL P. IV 10. Il pun intrun car cu boi... shi hai cu dinsul la locul de spinzuratoare. CREANGA P. 329. Varianta: (Munt.) ai (GHICA S. 10 BIBICESCU P. P. 89) interj.

HAI interj. 1) (se foloseshte pentru a exprima un indemn la actziune) Haide. ◊ ~ noroc formula de salut sau de urare. 2) (se foloseshte repetat pentru a exprima ideea unei inaintari incete anevoioase sau pentru a exprima o mustrare sau un avertisment). [Monosilabic] /Orig. nec.

hai! int. 1. de imbarbatare: sa mergem! 2. de intrebare: hai ce zici te insori ori ba? CR.

1) haĭ (shi maĭ rar) aĭ (turc. haĭ de unde shi alb. rus. haĭ. V. haĭde): Haĭ baĭetzĭ! Haĭ numĭ bate capu! Haĭ pleaca de aicĭ! Haĭ afara (amindoĭ saŭ shi tu singur)! Haĭ incólo! pleaca de aicĭ!

2) haĭ shi aĭ (in est shi haĭn haĭ shi aĭ) interj. de intrebare (cind intrebatu tace): Nu tzĭam spus eu? Haĭ?

ai^1[1] i vz hai

hain¹ i vz hai¹

AI³ interj. V. hai.

AI¹ interj. v. hai².

4) aĭ interj. V. hái.

haĭn V. haĭ 2.

hai¹/haihái interj.

hai interj.

+ia hai interj.

haihái v. hai^2[1]

haihái (hai hái) (ba bine k nu incetincet) interj.

HAI interj. v. haide.

HAI interj. haide! vino! (inv.) ni! (~ incoace!)

AGE LIBERTATE DECEMBRI... UTERE (lat.) hai foloseshtete de libertatea din decembrie Horatziu „Satirae” II 7 45. Indemn la folosirea unei libertatzi temporare de actziune. In timpul Saturnaliilor sarbatoare ce cadea la mijlocul lunii decembrie la Roma sclavii aveau prin traditzie dreptul de ashi critica stapanii shi chiar de a fi servitzi de aceshtia.

Age libertate Decembri utere (lat. „Haide foloseshtete de libertatea lui decembrie”) Horatziu Satire (II 7 5). La Roma in fiecare an in zilele de 1617 shi 18 decembrie se desfashurau in antichitate marile serbari denumite Saturnalii. In acele zile sclavii se bucurau de o libertate suigeneris: erau tratatzi k cetatzeni liberi egali cu stapinii lor. Aveau voie sa imbrace toga dadeau comenzi shi chiar stapinii lor i serveau la masa. Bineintzeles era vorba de o extravagantza caci imediat dupa serbari sclavii ishi reluau pozitzia lor de obiditzi platind cu un an intreg de robie cele trei zile de iluzorie libertate. Cuvintele de mai sus ale lui Horatziu au fost adresate sclavului sau Davus k un indemn de a benelicia macar de ingaduintza saturnaliilor. Prin extensiune shi analogie ele constituie un indemn spre a folosi o vremelnica libertate. LIT.