grupa sf [At: ALECSANDRI P. II 121/ Pl: ~pe / E: fr groupe] 1 Colectiv restrans de oameni subordonat unei forme organizatorice mai largi. 2 Unitate administrativa dintro intreprindere sau dintro institutzie bazata pe specializare pe diviziunea muncii. 3 Cea mai mica subunitate militara de instructzie shi de lupta. 4 (Rar) Grup (6). 5 Subdiviziune (in shtiintze) care cuprinde elemente cu trasaturi comune. 6 (Is) ~ sangvina Fiecare dintre categoriile de clasificare a sangelui intemeiata pe ansamblul de caracteristici ale globulelor roshii shi ale plasmei sangvine. 7 (Spc) Fiecare dintre subimpartzirile care rezulta din ashezarea elementelor chimice in sistemul periodic grupand elementele cu proprietatzi inrudite. corectata

GRÚPA grupe s. f. 1. Colectiv restrins de oameni subordonat unei forme organizatorice mai largi. K un rezultat al incercarii de inchegare organizatorica a elementelor revolutzionare din tzara noastra iau nashtere grupele comuniste. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 368 2/1. ◊ Grupa sindicala = grupa formata din salariatzi membri de sindicat ai unei intreprinderi sau institutzii care constituie unitatea de baza in organizarea sindicala. Organizatziile de partid trebuie sa asigure k grupele sindicale sa devina factori de baza in mobilizarea oamenilor muncii in jurul partidului. SCINTEIA 1953 nr. 2563. Grupa de studentzi = grupa compusa dintrun numar de studentzi (de la aceeashi specialitate shi din acelashi an de studii) care urmeaza in comun acelashi seminar sau executa aceleashi lucrari de laborator. Grupa militara = cea mai mica subunitate militara (de obicei de infanterie) comandata de un sergent. ♦ Unitate administrativa in cadrul unei intreprinderi sau institutzii bazata pe specializare pe diviziunea muncii. V. sectzie sector. Grupa de studii shi documentare. ♦ (Invechit) Grup (2). Minai care poarta destinele lumeshti Cea grupa zdrentzuita in calei o saluta. EMINESCU O. I 61. ◊ (Poetic). [Florile] sadunan grupe se feresc de buruiene SHi privesc sosind prin aer zburatori cu mindre pene. ALECSANDRI P. III 55. 2. Subdiviziune mai ales in shtiintzele naturii constind din elemente care prezinta unul sau mai multe caractere comune. V. clasa categorie. Regnul vegetal se subdivide in trei mari grupe: grupa criptogamelor inferioare grupa criptogamelor superioare shi grupa fanerogamelor. ◊ Grupa sanguina = fiecare dintre cele patru grupe in care se poate clasifica singele dupa anumite proprietatzi ale globulelor roshii shi ale serului sanguin shi de care se tzine seama la transfuzii pentru a evita accidentele. Transfuziile se fac intre persoane din aceeashi grupa sanguina.

GRÚPA s.f. 1. Mic colectiv de oameni subordonatzi unor forme organizatorice mai largi. ♦ (Mil.) Cea mai mica subunitate de instructzie shi de lupta. ♦ Unitate administrativa dintro intreprindere sau institutzie bazata pe specializare pe diviziunea muncii. 2. Subdiviziune in shtiintzele naturii alcatuita din elemente care prezinta caractere comune. ♦ (Chim.) Fiecare dintre cele noua subimpartziri ale sistemului periodic cuprinzand elemente cu proprietatzi asemanatoare. ◊ Grupa sanguina = fiecare dintre cele patru categorii in care se poate clasifica sangele. [< fr. groupe].

GRÚPA s. f. 1. mic colectiv de oameni subordonatzi unor forme organizatorice mai largi. ◊ (mil.) cea mai mica subunitate de instructzie shi lupta. ◊ unitate administrativa dintro intreprindere sau institutzie bazata pe specializare pe diviziunea muncii. 2. subdiviziune in shtiintzele naturii din elemente care prezinta caractere comune. ◊ (chim.) fiecare dintre cele noua subimpartziri ale sistemului periodic cuprinzand elemente cu proprietatzi asemanatoare. ♦ ~ sangvina = fiecare dintre cele patru categorii in care se poate clasifica sangele dupa insushirile antigenice conditzionate genetic. 3. subdiviziune in cadrul sistemului morfologic cuprinzand elemente cu trasaturi comune. 4. totalitatea depozitelor sedimentare formate in timpul unei ere geologice. (< fr. groupe)

GRÚPA ~e f. 1) Colectiv mic de oameni care apartzine unei organizatzii mai mari. ~ de studentzi. 2) Subdiviziune in anumite shtiintze constand din elemente cu trasaturi comune. ~a sistemului periodic. 3): ~ sangvina categorie a sangelui avand la baza anumite caracteristici ale globulelor roshii shi ale plasmei. [G.D. grupei] /<fr. groupe

grúpa s. f. g.d. art. grúpei; pl. grúpe

grúpa s. f. g.d. art. grúpei; pl. grúpe

grupa pe (o grupa de consonante).

GRUPA SECUNDÁRA s. v. subgrupa.

grupa Dictzionarele noastre citeaza in general alaturi formele grup shi grupa (DU numai grup) socotindule pe amindoua provenite din fr. groupe fara nici o explicatzie a aparitziei dubletului; Scriban porneshte pentru grup de la it. gruppo shi pentru grupa de la fr. groupe. In realitate nu se vede nici un motiv pentru care masculinul francez sar fi transformat in romaneshte in feminin (transformarea femininelor in neutre este in schimb frecventa vezi ER p. 4251). Dar grupa apare k feminin in rusa shi in bulgara iar punctul de plecare pentru aceste limbi este germ. Gruppe feminin. Pare natural sa credem k in romaneshte femininul vine din ruseshte cu atit mai mult cu cit sa folosit multa vreme k termen de organizare militarai. Nu este exclus k in unele acceptziuni femininul sa vina direct din germana. In schimb nu se vede nici o piedica pentru a explica neutrul prin franceza.

GRÚPA s. f. (< fr. groupe): subdiviziune in cadrul sistemului morfologic care cuprinde elemente cu trasaturi comune; subimpartzire in cadrul unei clase de cuvinte in morfologie. ◊ ~ flexionára: g. de cuvinte din cadrul aceleiashi partzi de vorbire care au aceleashi caracteristici de flexiune. In limba romana se intalnesc g. (tipuri) flexionare la substantive la adjective shi la verbe (v. substantív adjectív shi verb).

a lua (cuiva) grupa sanguina expr. a lovi (pe cineva) cu cutzitul