GRUP grupuri s. n. 1. Ansamblu de obiecte de animale sau de plante asemanatoare aflate laolalta. ♦ Ansamblu de obiecte de piese etc. de acelashi fel reunite pe baza caracteristicilor functzionale shi alcatuind un tot. Grup electrogen. ◊ Grup sanitar = incapere prevazuta cu closet chiuveta (shi uneori cu cada de baie). 2. Ansamblu de persoane reunite (in mod stabil sau temporar) pe baza unei comunitatzi de interese de conceptzii etc.; grupa colectiv. ◊ Loc. adv. In grup = mai multzi laolalta in colectiv. In grupuri de cate... = cate (atatzia)... deodata. ◊ Expr. Grupurigrupuri = (in) mai multe grupari adunari. ♦ Spec. Fractziune politica; grupare formata din reprezentantzii unui partid sau ai unui curent politic. 3. (Ec.) Asociere intre doua societatzi pe baza anumitor aranjamente. 4. (Mat.) Multzime de elemente in care fiecarei perechi de elemente i corespunde un element din aceeashi multzime in care este adevarata asociativitatea oricare ar fi elementele multzimii in care exista un element neutru shi un element opus legii de compunere a multzimii. Din fr. groupe.

grup sn [At: MAIORESCU D. II 170 / Pl: ~uri shi (inv) ~e / E: fr groupe] 1 Ansamblu de animale sau plante asemanatoare aflate laolalta Si: categorie clasa rasa specie. 2 Ansamblu de obiecte de piese etc. de acelashi fel reunite pe baza caracteristicilor functzionale shi alcatuind un tot. 3 (Is) ~ sanitar Incapere prevazuta cu closet chiuveta (shi uneori cu cada). 4 (Is) ~ electrogen Ansamblu format dintrun motor shi unul sau mai multe generatoare electrice actzionate de acesta. 5 (Is) ~ de sudura Ansamblu format dintrun generator electric shi un motor cu ardere interna care produce curent intens necesar sudurii. 6 Ansamblu de persoane reunite (in mod stabil sau temporar) pe baza unei comunitatzi de interese de conceptzii etc. Si: colectiv grupa (4). 7 (Is) ~ social Colectivitate de indivizi intre care exista relatzii sociale care se supun acelorashi norme de comportament shi urmaresc un scop comun. 8 (Ilav) In ~ Mai multzi laolalta. 9 (Ilav) In ~uri de cate ... Cate ... deodata. 10 (Ilav) ~uri~uri (In) mai multe cete sau gramezi. 11 (Spc) Fractziune politica. 12 (Mat) Multzime de elemente in care fiecarei perechi de elemente i corespunde un element din aceeashi multzime in care este adevarata asociativitatea (oricare ar fi elementele multzimii) in care exista un element neutru shi un element opus legii de compunere a multzimii.

GRUP grupuri s. n. 1. Ansamblu de obiecte de animale sau de plante asemanatoare aflate laolalta. ♦ Ansamblu de obiecte de piese etc. de acelashi fel reunite pe baza caracteristicilor functzionale shi alcatuind un tot. Grup electrogen. ◊ Grup sanitar = incapere prevazuta cu closet chiuveta (shi uneori cu cada de baie). 2. Ansamblu de persoane reunite (in mod stabil sau temporar) pe baza unei comunitatzi de interese de conceptzii etc.; grupa colectiv. ◊ Loc. adv. In grup = mai multzi laolalta in colectiv. In grupuri de cate... = cate (atatzia) deodata. ◊ Expr. Grupurigrupuri = (in) mai multe cete sau gramezi. ♦ Spec. Fractziune politica; grupare formata din reprezentantzii unui partid sau ai unui curent politic. 3. (Mat.) Multzime de elemente in care fiecarei perechi de elemente i corespunde un element din aceeashi multzime in care este adevarata asociativitatea oricare ar fi elementele multzimii in care exista un element neutru shi un element opus legii de compunere a multzimii. Din fr. groupe.

GRUP grupuri s. n. (Adesea urmat de determinari la genitiv sau introduse prin prep. «de») 1. Ansamblu de obiecte de acelashi fel aflate sau puse (in scop determinat) laolalta. V. gramada. Un grup de arbori. ◊ Grup electrogen v. electrogen. 2. Ansamblu de persoane carei apropie ceva sau care (in mod temporar) savirshesc o actziune comuna. Au intrat din stinga un grup de femei in negru. DAVIDOGLU M. 17. Maxim sentoarse spre grupul carel lasase la usha dar muncitorii semprashtiasera printre sateni. CAMILAR TEM. 282. Grupul nostru este cel mai fericit. SAHIA N. 114. Pe linga grupul Anton Pann Nanescu Chiosea shi Unghiurliu unul shi nedespartzit se lipise un copilandru nalt rumen sprintenel. GHICA S. A. 79. ◊ Loc. adv. (In opozitzie cu individual singur) In grup = mai multzi laolalta in colectiv. Copiii sint elevi la o shcoala dintrun sat vecin. Ia adus in grup invatzatoarea sa le arate muzeul. STANCU U.R.S.S. 86. Un domn sarata in usha o deschide larg in laturi shi le spune k pot sa intre deoarece sint in grup. SP. POPESCU M. G. 69. In grupuri de cite (atitzia) = cite (atitzia) deodata. Elevii vor vizita expozitzia in grupuri de cite zece. ◊ Expr. Grupurigrupuri = (in) mai multe cete sau gramezi ashezate una linga alta sau succedinduse una dupa alta. Oamenii ieshira incetinel se mai oprira in ograda apoi in ulitza grupurigrupuri chibzuind shi sfatuind. REBREANU R. I 238. Grupurigrupuri de oameni femei shi copii se faceau pe la casele vecine. BUJOR S. 48. 3. Colectivitate de persoane reunite pe baza unor idei conceptzii interese sau scopuri comune. ◊ Grup social = categorie sociala clasa sociala. Limba k mijloc de comunicare intre oameni in societate serveshte in egala masura toate clasele societatzii shi manifesta din acest punct de vedere un fel de indiferentza fatza de clase. Dar oamenii diferitele grupuri sociale clasele sint departe de a fi indiferente fatza de limba. STALIN PROBL. LINGV. 12. ♦ Fractziune politica; grupare formata din reprezentantzii unui partid sau ai unui curent politic. Eu sint candidatul grupului tinar inteligent shi independent. CARAGIALE O. I 152.

GRUP s.n. 1. Ansamblu de persoane de obiecte de fenomene sau de notziuni; gramada. ◊ Grup social = colectivitate de indivizi intre care exista relatzii sociale determinate se supun acelorashi norme de comportament shi urmaresc un tzel comun. 2. (Mat.) Multzime in care se defineshte o lege de compunere care asociaza la orice pereche de elemente ale sale un alt element. 3. Ansamblu de piese mecanice etc. reunite din punctul de vedere al caracteristicilor principale sau functzional. [< fr. groupe cf. it. gruppo].

GRUP s. n. 1. ansamblu de persoane de obiecte de fenomene sau de notziuni cu insushiri asemanatoare; ceata. o~ social = colectivitate de indivizi intre care exista relatzii sociale determinate se supun acelorashi norme de comportament shi urmaresc un tzel comun; ~ de armate = mare unitate operativstrategica din mai multe armate. 2. (mat.) multzime in care se defineshte o lege de compunere care asociaza la orice pereche de elemente ale sale un alt element. 3. ansamblu de piese mecanice etc. reunite din punctul de vedere al caracteristicilor principale sau functzionale. ♦ ~ sanitar = incapere prevazuta cu closet chiuveta etc. (< fr. groupe)

GRUP ~uri n. 1) Ansamblu de fiintze sau de lucruri asemanatoare aflate impreuna sau in vecinatate. ~ de elevi. ~ de cuvinte. ◊ In ~ in colectiv; impreuna. 2): ~ sanitar incapere inzestrata cu closet chiuveta (uneori shi cu cada). 3) Asociatzie bazata pe idei conceptzii scopuri sau activitate comuna; grupare. ~ social. ~ parlamentar. 4) Ansamblu de persoane fenomene sau obiecte cu trasaturi comune. ~ etnic. ~ de limbi. /<fr. groupe

grup n. 1. reunire de persoane: grup de amici de alegatori; 2. numar de obiecte ce formeaza un tot: un grup de case.

*grup n. pl. urĭ (it. gruppo. V. grop) shi grúpa f. pl. e (fr. groupe m.). Ceata reuniune. Gramagĭoara.

grup s. n. pl. grúpuri

grup s. n. pl. grúpuri

grup puri (oamenii merg in grup).

+gruptzinta s. n. pl. grupuritzinta

GRUP s. 1. v. ceata. 2. v. tabara. 3. v. fractziune. 4. v. categorie. 5. (MAT.) grup abelian = grup comutativ; grup comutativ v. grup abelian.

GRUP s. 1. banda buluc ceata cird droaie gloata gramada multzime pilc stol (pop.) crila liota (reg.) canara ciurda mishina (Olt. shi Transilv.) ciopor (Olt. shi Ban.) clapie (inv.) cin tacim. (Un ~ de copii.) 2. ceata tabara. (Sau impartzit in doua ~uri.) 3. categorie clasa grupare (astazi rar) tagma (inv.) rinduiala. (Face parte din ~ celor timizi.)

grup (grúpuri) s. n. Ansamblu de obiecte de animale sau plante asemanatoare grupare. Var. grupa s. f. Mr. grup. Fr. groupe. Der. grupa vb. din fr. grouper; grupet s. n. din it. gruppetto. Cuvintul mr. provine din it.

GRUP. Subst. Grup grupuletz (dim.) grupushor grupare grupa; colectiv colectivitate comunitate. Companie cerc societate tovarashie. Gashca (peior.) taraf (inv.) clica bisericutza (fig.) clan (peior.) banda haita (fig.) shleahta (peior.) coterie. Asociatzie club cenaclu. Formatzie brigada echipa; ansamblu trupa. Ceata pilc pilcushor (dim.) pilculetz stol claie (fig.) laie multzime ciopor cird (de obicei peior.) ciurda (reg.) buluc droaie gloata (depr.) adunatura (peior.) strinsura (peior.). Alai saltanat (inv.) cortegiu convoi suita escorta. Vb. A se uni a se aduna a se grupa a se intovarashi a se insotzi; a intra (a se pune) in cird cu cineva a intra in cirdashie a se incirdosha (reg.) a se inhaita (depr.). Adv. In grup in pilc pilcuripilcuri. V. anulare multzime unire uniune.

grup unitate a discursului melodic constituita prin juxtapunerea* a doua motive*. Cu o circulatzie restransa in prezent termenul g. a fost intens folosit catre inceputul sec. 20 de catre H. Riemann V. d’Indy shi discipolii acestora.

GRUP s. n. (< fr. groupe cf. it. gruppo): ansamblu de unitatzi fonetice morfologice sau sintactice de acelashi fel reunite pe baza caracteristicilor (fizice formale functzionale) shi alcatuind un tot. ◊ ~ consonántic: g. de consoane k de exemplu tl str shi shn in cuvintele atlas strashnic shi shnur. ◊ ~ vocálic: g. de vocale in hiat sau formand diftongi shi triftongi k de exemplu ai eu oe oa shi oai in cuvintele zurgalai euforie poet poarta leoaica. ◊ ~ de sunete: g. de elemente ale vorbirii orale care comporta o emisiune cu caracter muzical shi care se concretizeaza in diftongi triftongi shi silabe k de exemplu ai oai stri shi par in cuvintele paine tigroaica strident shi compar. ◊ ~ coordonatív (shir coordonativ): g. de cuvinte cu rol de partzi de propozitzie nepredicative in relatzie de coordonare nedependente sau dependente de un element regent comun tuturor sau regente fatza de un element subordonat tuturor k de exemplu mama shi copiii echipa noastra shi echipa voastra este limpede shi buna om tanar shi frumos barbat cu talent shi cu experientza; tanar fara experientza dar cu talent om tanar deci fara experientza; haine pentru barbatzi femei shi copii; cartzi shi caiete noi; cateva caiete cartzi shi maculatoare; depinde de pregatirea shi vointza omului; un om cam ursuz shi zgarcit etc. ◊ ~ adjectivál (GA): secventza in structura de suprafatza (v.) reprezentata prin adjective care indeplinesc functzia de atribut. ◊ ~ nominál (GN): secventza in structura de suprafatza reprezentata prin substantive. In cadrul lui se poate descrie shi g. adjectival. Impreuna cu g. verbal (v.) formeaza nucleul propozitziei indeplinind functziile de subiect sau de obiect al propozitziei. ◊ ~ verbál (GV): secventza in structura de suprafatza reprezentata prin verbele care indeplinesc functzia de predicat. Impreuna cu g. nominal (v.) formeaza nucleul propozitziei. G. verbal reprezinta o parte a g. predicativ (v.). ◊ ~ predicatív (GP): secventza in structura de suprafatza reprezentata prin g. verbal la care se adauga shi elementele nepredicative care tzin de el cu functzie de obiect. ◊ ~ itálic: g. de limbi vorbite de locuitorii antici ai Peninsulei Italice in care intrau etrusca falisca latina osca shi umbriana (úmbrica) v.

GRUP DE AVIATZIE unitate de aviatzie compusa din 23 escadrile care intra in compunerea unei flotile de aviatzie.

GRUP DE CERCETARE DIVERSIUNE subunitate specializata formata din 1012 oameni parashutatzi sau debarcatzi infiltratzi in spatele frontului avand misiuni cu un caracter deosebit: distrugeri de obiective importante shi de cai de comunicatzie infectarea cu substantze chimice shi bacteriologice a terenului atmosferei shi a surselor de apa asasinarea sau rapirea unor persoane importante capturarea de documente secrete descoperirea unor obiective importante indicarea tzintelor shi dirijarea aviatziei asupra acestora inzestrarea shi incitarea unor elemente de pe teritoriul adversarului pentru a comite acte de spionaj sau sabotaj lansarea de zvonuri false etc.

GRUP MOTOPROPULSOR ansamblu format dintrun motor cu ardere interna shi cel putzin cu o elice cuplata cu acesta.

Grupul celor cinci denumire generica sub care sunt cunoscutzi compozitorii reunitzi in jurul anului 1860 pentru a da un impuls nou muzicii ruse. Nucleul g. lau constituit Balkirev shi primul sau discipol Cui. Dupa scurt timp li sau alaturat Musorgski RimskiKorsakov shi Borodin. Inainte de a impune prin operele lor de valoare inegala compozitorii din g. sau afirmat prin programul lor estetic proclamat de criticul de arta V. Stasov principalul purtator de cuvant al gruparii care el o numea „manunchiul puternic”. „Manifestul” celor cinci poate fi rezumat in cateva idei principale: valorificarea folc. rus shi al popoarelor orientale k principala sursa de inspiratzie; prioritate a formelor* muzicale libere asupra marilor structuri clasice; cautarea unei fuziuni intime dintre cuvant shi sunet considerata k expresie a „adevarului vietzii” (Musorgski: „In afara de adevar nimic nu este frumos; ash vrea k personajele mele sa vorbeasca pe scena asha cum vorbesc oamenii vii adevaratzi”); importantza precumpanitoare acordata operei* shi cantecului; reflectarea artistica prin opere shi „drame muzicale populare” (Musorgski) a unor mari momente ale istoriei natzionale. Dupa aproximativ un deceniu de activitate comuna coeziunea g. se destrama fara insa k membrii sai sashi schimbe crezul. Actziunea lor devine mai mai degraba personala. De fapt abia de atunci inainte (dupa 1870) incep sa apara marile creatzii ale lui Musorgski Borodin shi RimskiKorsakov relevante pentru realizarea artistica a programului ideologic al g. Meritul istoric al „celor cinci” este de a fi proclamat necesitatea unei intoarceri a muzicienilor catre izvoarele creatziei pop. shi ale istoriei natzionale. Prin rasunetul ei europ. actziunea g. a depashit zona culturii ruse deschizand drumul pentru dezvoltarea shi afirmarea altor shcoli muzicale natzionale.

Grupul celor shase grupare reunind shase tineri compozitori francezi in jurul compozitorului de generatzie mai varstnica Erik Satie (18661925). A luat nashtere in 1918 (dupa primul razboi mondial) in urma reprezentatziilor din 1917 de la Baletele ruse* cu baletul Parade (realizat de: Jean Cocteau libretul; Pablo Picasso decorurile shi costumele; Massine coregrafia; Erik Satie muzica) care au provocat scandaluri teribile atragand artishtii tineri de partea noutatzilor surprinzatoare care rupeau in mod deliberat cu ceea ce fusese pana atunci expresie sensibila (Debussy Ravel) aducand un aer proaspat naiv provocator introducand cu dezinvoltura „licentza muzicala”. Astfel muzica se apropia de revelatzia artelor produsa de Apollinaire shi Picasso. Cei shase tineri compozitori se numeau: Georges Auric Louis Durey Arthur Honegger Germaine Tailleferre Darius Milhaud shi Francis Poulenc. La inceput au fost cunoscutzi sub denumirea de Nouveaux jeunes shi ishi prezentau ideile novatoare shi muzica in cadrul „intalnirilor muzicale de la VieuxColombier” a lui Jacques Cocteau organizate de cantareatza Jane Bathori (descoperitoare de noi talente). Personalitatzile lor erau foarte diverse k shi gusturile estetica shi muzica insashi. TZelul insa comun: de a scapa din inchisoarea impresionismului* shi a unor desfashurari postwagneriene militand pentru o muzica descatushata de vechile idei orientata pe de alta parte spre restaurarea sentimentului clasic (in special al celui fr.) iar pe de alta parte spre exaltarea realului. Jean Cocteau este acela care la Le coq et l’arlequin scrie manifestul acestei orientari revolutzionare muzicale shi artistice. Numele de g. apare pentru prima data in articolul Les cinq Russes les Six Français et M. Erik Satie semnat de un redactor muzical al ziarului Comoedia. Grupul insa se destrama curand. Lucrarea care le reuneshte numele intro creatzie comuna este Les mariés de la Tour Eiffel (Jean Cocteau libretul; Jean Hugo decorurile shi costumele; Georges Auric a compus Uvertura; Francis Poulenc discursurile generalului; Germaine Tailleferre un duadrille; Darius Milhaud un marsh nuptzial; Arthur Honegger un marsh funebru). Deshi nu reprezinta cu fidelitate spiritul g. lucrarea degaja totushi un aer de familie o tineretze a unei epoci o extraordinara daruire catre mishcare pe un ton primitiv naiv amabil shi turbulent. El se mai intalneshte in lucrarile lui G. Auric ale lui Fr. Poulenc (scrise intre 19181925) in opera Le boeuf sur le toit de D. Milhaud dar mai ales in muzica lui E. Satie care desemneaza o „epoca de intoarcere la simplitate” la o estetica de cautare a puritatzii esentziale.

GRUPUL 47 cerc literar care a reunit in perioada 19471977 scriitori de limba germana din Germania Elvetzia shi Austria. Membrii lui au aparat toate formele de libertate literara politica sh.a. Li se datoreaza descoperirea unor scriitori de talent (E. Eich H. Böli G. Grass M. Walsen).

GRUPUL ANDIN (Pactul Andin) organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Lima creata prin Acordul de la Cartagena din 1969 in scopul realizarii unei uniuni economice comerciale shi politice a statelor membre (Bolivia Chile sa retras din organizatzie in 1977 Columbia Ecuador Perú din 1992 cu statut de observator shi Venezuela).

GRUPUL CELOR 10 (Clubul de la Paris) denumire unanim acceptata pentru intalnirile anuale ale minishtrilor de Finantze din cele 10 state industrializate (Belgia Canada Frantza Germania Italia Japonia Marea Britanie Olanda Suedia S.U.A. shi Elvetzia cu statut de observator) reprezentand de facto autoritatea superioara in F.M.I. Aceste intalniri au k scop analizarea sistemului monetar internatzional shi pregatirea reformelor care se impun acordarea de sprijin financiar tzarilor care apartzin Grupului mentzinerea la dispozitzia F.M.I. a unui fond de 6 miliarde dolari pentru echilibrarea sistemului monetar internatzional.

GRUPUL CELOR 24 organ interguvernamental al Grupului celor 77 avand k scop studierea problemelor monetarfinanciare ale tzarilor in curs de dezvoltare.

GRUPUL CELOR 77 organizatzie internatzionala guvernamentala creata in timpul primei sesiuni a U.N.C.T.A.D. (1964) in scopul armonizarii pozitziilor tzarilor in curs de dezvoltare in cadrul organismelor shi negocierilor din sistemul O.N.U. Din 1964 numarul membrilor a crescut de la 77 la 114 (1995) printre care shi Romania. Reuniuni ministeriale: Alger (1967) Lima (1971) Manila (1977) Arusha (1979) Buenos Aires (1983) New York (1994).

GRUPUL CELOR CINCI (Cercul Balakirev) grupare de creatzie a compozitorilor rushi din deceniul 6 al sec. 19 din care au facut parte A.P. Borodin C.A. Cui M.P. Musorgski N.A. RimskiKorsakov shi M.A. Balakirev. Ideologul gruparii a fost V.V. Stasov. Au militat pentru innoirea shi dezvoltarea unui stil natzional. Conceptzia shi creatzia grupului au avut o mare inraurire asupra generatziilor urmatoare din Rusia shi din alte tzari.

GRUPUL CELOR PATRU grupare artistica intemeiata in 1926 de pictorii romani N. Tonitza SHt. Dumitrescu Fr. SHirato shi sculptorul O. Han. A avut un rol important in promovarea picturii romaneshti moderne. A fiintzat pana in 1938.

GRUPUL CELOR SHASE grupare fundata in 1918 de compozitorii francezi G. Auric A. Honegger D. Milhaud F. Poulenc L. Durey shi G. Tailleferre cu caracter antitraditzionalist promovand innoirea limbajului muzical prin reinstaurarea unui spirit clasic de esentza franceza shi prin sinceritatea shi puritatea expresiei. Gruparea a jucat un rol important in dezvoltarea artei moderne franceze.