GRÁPA¹ grape s. f. Unealta agricola in forma de gratar cu dintzi cu discuri cu rotzi stelate etc. folosita la maruntzirea afanarea shi netezirea pamantului arat la acoperirea semintzelor etc.; boroana. ◊ Expr. A se tzine grapa de cineva = a insotzi pretutindeni pe cineva. Cf. alb. grep gërepë „unditza carlig de unditza”.

grapa¹ sf [At: DOSOFTEI V. S. 115/2 / Pl: ~pe (inv) grapi gropi^[1] / E: nct] 1 Unealta agricola formata dintrun gratar cu dintzi sau cu rotzi dintzate ori dintro legatura de maracini folosita la maruntzirea afanarea shi netezirea pamantului arat Si: (reg) boroana. 2 (Reg; ie) A merge cu ~pa A merge incet shi greu. 3 (Reg; ie) A merge k ~pa pe uscat A o duce foarte greu. 4 (Reg; ie) A se tzine ~ de cineva A insotzi pretutindeni pe cineva (cerandui permanent ceva). 5 (Reg) Joc de copii nedefinit mai indeaproape in care se foloseshte grapa (1). 6 (Inv) Steag. 7 (Ast; pop) Carul mic. 8 (Reg; fig) Femeie grasa shi nepieptanata. 9 (Sst) Roiba (Bromus secalimus). corectata

GRÁPA¹ grape s. f. Unealta agricola formata dintrun gratar cu dintzi cu discuri cu rotzi dintzate etc. sau dintro legatura de maracini care serveshte la maruntzirea afanarea shi netezirea pamantului arat la acoperirea semintzelor etc.; boroana. ◊ Expr. A se tzine grapa de cineva = a insotzi pretutindeni pe cineva. Cf. alb. grep gërepë „unditza carlig de unditza”.

GRÁPA¹ grape s. f. Unealta agricola formata dintrun cadru cu dintzi de lemn sau de fier care se foloseshte la maruntzirea pamintului arat shi la netezirea brazdelor in scopul de a acoperi samintza aruncata pe ele; (odinioara) legatura de maracini avind aceeashi intrebuintzare. V. boroana. Din zori shi pina la timpul acesta al zilei Buciu nu oprise tractorul niciodata; nici macar pentru scuturatul grapei. MIHALE O. 170. Se vedeau plugurile arind mersul domol al oamenilor shi al vitelor in lungul brazdelor. Grapele se saltau peste bulgari. CAMILAR TEM. 89. Plug grapa teleaga... shi cite alte lucruri ce trebuiesc omului gospodar. CREANGA P. 38. Dea curmezishul brazdei boroanele pornesc SHi grapele spinoase deaproape le urmeaza Ingroapancet samintza shi cimpul netezesc. ALECSANDRI P. A. 122. ◊ Grapa articulata = grapa cu cadrul format din mai multe compartimente legate atit intre ele cit shi de o bara comuna de tractziune shi care prezinta avantajul de a se putea adapta ushor denivelarilor suprafetzei pamintului. Grapa rulanta (sau stelata) = grapa cu rotzi dintzate care prin invirtirea lor sparg coaja shi farima bulgarii de pamint. ◊ Expr. A se tzine grapa (de cineva sau de ceva) = a se tzine scai (de cineva sau de ceva) v. scai. Apucasem... vitejia de coada shi ma tzineam grapa de ea. HOGASH M. N. 219.

GRÁPA¹ ~e f. Unealta agricola in forma de gratar cu dintzi folosita pentru maruntzirea afanarea shi nivelarea pamantului arat; boroana. /Cuv. autoht.

grapa f. instrument agricol dintzat cu care se sfarama bulgarii in urma araturei shi se acopar cu pamant semintzele samanate prin imprashtiere: grapa e facuta de chingi in cari stau infiptzi coltzi de fier. [Cf. it. GRAPPA carlig cange]. ║ adv. k o grapa: a se tzinea grapa de cineva a nul slabi al urmari necontenit.

grápa f. pl. e rar grapĭ (ruda cu bg. graba grebla shi grapa gruntz cĭupitura de varsat; sirb. hrape shi rapa cĭupiturĭ de varsat hrapati a vorbi ragushit. V. grabesc rapesc gripca. Cp. cu hrapa). Un aparat agricol compus din maracinĭ shi spinĭ de acoperit samintza shi netezit bulgariĭ sfaramatzĭ maĭ inainte de boroana (pe alocurĭ tot una cu „boroana”). A te tzinea grapa de cineva a te tzinea de el a nul slabi de loc a te tzinea scaĭ (catza girba lipca). Vechĭ. Aparatoare de gratiĭ de fer mobila la poarta unuĭ castel. Steag oaste.

grápa s. f. g.d. art. grápei; pl. grápe

grápa (unealta agricola tip de inflorescentza) s. f. g.d. art. grápei; pl. grápe

grapa pl. grape

grapa pe.

GRÁPA s. (AGRIC.) (reg.) boroana coltzar.

GRAPA s. (AGRIC.) (reg.) boroana coltzar.

grápa (grápe) s. f. 1. Grebla. 2. (Inv.) Steag. Sl. (bg.) grapa „grebla” (Cihac II 127; Scriban) cf. pol. grabie „grebla”. Schimbarea b › p trebuie sa fie sl. cf. bg. grapa „asperitate” urma lasata de „varsatuldevint” sb. grabac „sfishiere” fatza de rapav „sfishiat”. Sa invocat adesea got. greipan › germ. greifen (REW 4760; Giuglea Contributzii 810) shi pentru a evita dificultatea unui imprumut vechi din germ. sa presupus medierea alb. grep „cirlig” grepth „clantza” (Philippide II 715; Pushcariu Dacor. VIII 293; DAR; Rosetti II 117); insa aceasta solutzie pare mai putzin convingatoare decit cea dinainte. Der. grapa vb. (a grebla); grapish adv. (dificil anevoie).

grápa grape s.f. 1. Grebla pentru faramitzarea pamantului arat: „Pana la finele sec. XIX cele mai multe grape erau in intregime din lemn. Treptat acestea au fost inlocuite cu grape cu dintzi din fier shi cu structura din lemn iar astazi tot mai frecvent se foloseshte grapa mecanica” (Dancush 1986: 41). 2. Ingraditura care se pune in gura paraului k sa opreasca crengile lemnele care le aduce apa spre moara. Et. nec. (MDA); cf. alb. grep (DEX); cuvant autohton (Philippide Russu Brancush Rosetti) cf. alb. grep „unditza carlig” din i.e. *ger „a intoarce a rasuci” > tema grep (Russu 1970: 169).

grápa e s.f. 1. Grebla pentru faramitzarea pamantului arat: „Pana la finele sec. XIX cele mai multe grape erau in intregime din lemn. Treptat acestea au fost inlocuite cu grape cu dintzi din fier shi cu structura din lemn iar astazi tot mai frecvent se foloseshte grapa mecanica” (Dancush 1986: 41). 2. Ingraditura care se pune in gura paraului k sa opreasca crengile lemnele care le aduce apa spre moara. Cuvant autohton cf. alb. crep „carlig” (Russu 1981; Brancushi 1983; Rosetti 1962).

a se tzine grapa (de cineva) expr. a urmari cu insistentza (pe cineva).