10 definiții pentru grădinărie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GRĂDINĂRÍE, (2) grădinării, s. f. 1. Grădinărit. 2. Grădină (1). – Grădinar + suf. -ie.
GRĂDINĂRÍE, (2) grădinării, s. f. 1. Grădinărit. 2. Grădină (1). – Grădinar + suf. -ie.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
grădinărie sf [At: SUȚU, ap. TDRG / Pl: ~ii / E: grădinar + -ie] 1 Grădinărit (1). 2 Grădină (1) de zarzavat. 3 Cultură de grădină (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRĂDINĂRÍE, (2) grădinării, s. f. 1. Grădinărit. Grădinarul umbla... să găsească un ajutor care să învețe grădinăria și să-i facă treburile cele grele. POPESCU, B. III 29. 2. Loc în care se cultivă metodic plante de grădină, legume sau flori în scop lucrativ. Locul ar fi potrivit deci de grădinării. SADOVEANU, P. M. 11.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRĂDINĂRÍE f. Ocupație a grădinarului. /grădinar + suf. ~ie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
grădinărie f. cultura grădinilor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grădinăríe f. Cultura grădinilor maĭ ales de legume. Grădină de legume (bulgărie, sîrbie).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
grădinăríe s. f., art. grădinăría, g.-d. art. grădinăríei; (grădini) pl. grădinăríi, art. grădinăríile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
grădinăríe s. f., art. grădinăría, g.-d. art. grădinăríei; (grădini) pl. grădinăríi, art. grădinăríile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GRĂDINĂRÍE s. v. horticultură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRĂDINĂRIE s. grădinărit, horticultură. (Se ocupă cu ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
grădinărie, grădinăriisubstantiv feminin
- 1. Grădinărit, horticultură. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: grădinărit horticultură
- Grădinarul umbla... să găsească un ajutor care să învețe grădinăria și să-i facă treburile cele grele. POPESCU, B. III 29. DLRLC
-
- sinonime: grădină
- Locul ar fi potrivit deci de grădinării. SADOVEANU, P. M. 11. DLRLC
-
etimologie:
- Grădinar + sufix -ie. DEX '98 DEX '09