21 de definitzii pentru front

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

FRONT fronturi s. n. 1. Loc unde se dau lupte militare in timp de razboi; totalitatea fortzelor militare care opereaza pe campul de lupta sub o comanda unica. ◊ Expr. A rupe (sau a sparge) frontul = a rupe linia de aparare a inamicului a patrunde fortzat in linia de aparare a acestuia. ♦ Parte din teatrul de operatzii al unui stat aflat in stare de razboi pusa sub comanda unica. ♦ Mare unitate operativa compusa din mai multe armate. 2. Formatzie de militari shcolari sportivi etc. aliniatzi cot la cot cu fatza la persoana care da indrumari comenzi etc. ◊ Loc. adv. In front = ashezat in linie in pozitzie de dreptzi sau pe loc repaus. 3. Fig. Grup de fortze solidare organizat in vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop; p. ext. sectorul unde se duce o astfel de lupta. 4. Portziune dintrun zacamant de substantze minerale utile deschisa printro lucrare miniera unde se efectueaza sapaturile. 5. Plan vertical in care sunt situate fatzada unei cladiri sau fatzadele unui ansamblu de cladiri. ♦ Latura a unei parcele care coincide cu alinierea caii de circulatzie. 6. (Met.) Zona de tranzitzie intre doua mase de aer diferite caracterizata prin schimbari meteorologice brushte cu consecintze directe asupra mersului vremii. ◊ Front atmosferic = zona de contact intre doua mase de aer cu gradient termic ridicat. 7. (Fiz.; in sintagma) Front de unda = ansamblul punctelor pana la care ajunge o oscilatzie la un moment dat. Din fr. front.

front sn [At: I. IONESCU D. 108 / V: (rar; nrc) frunt / Pl: ~uri / E: fr front] 1 Loc unde se dau lupte militare in timp de razboi. 2 Totalitatea fortzelor militare care opereaza pe campul de lupta sub o comanda unica. 3 (Ic) A rupe (sau a sparge) ~ul A patrunde fortzat in linia de aparare a inamicului. 4 Parte din teatrul de operatzii al unui stat aflat in stare de razboi pusa sub comanda unica. 5 Mare unitate operativa compusa din mai multe armate. 6 Formatzie de militari shcolari sportivi etc. aliniatzi cot la cot cu fatza la persoana care da indrumari comenzi ete. 7 (Ilav) In ~ Ashezat in linie in pozitzie de dreptzi sau pe loc repaus. 8 (Ic) A reveni la ~ Ashi intoarce fatza spre o directzie initziala. 9 (Ie) A face ~ A sta cu fatza spre... 10 (SHfg; iae) A se grupa pentru o aparare comuna. 11 (Ilav) De ~ In linie dreapta. 12 (Fig) Grup de fortze solidare organizate in vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop. 13 (Pex) Sectorul unde se desfashoara actziunea unui front (12). 14 (Min; shis ~ de abataj) Portziune dintrun zacamant de substantze minerale unde se face taierea rocilor a minereurilor sau a carbunilor. 15 (Aht) Plan vertical in care sunt situate fatzada unei cladiri sau fatzadele unui ansamblu de cladiri. 16 (Aht; is) ~ul altarului Iconostas. 17 Latura a unei parcele care coincide cu alinierea caii de circulatzie. 18 (Met) Zona de tranzitzie intre doua mase de aer diferite caracterizata prin schimbari meteorologice brushte cu consecintze directe asupra mersului vremii. 19 (Met; is) ~ atmosferic Zona de contact intre doua mase de aer cu gradient termic ridicat. 20 (Met; is) ~ de furtuna Masa de aer rece care impinsa de furtuna provoaca deplasarea aerului cald din fatza ei. 21 (Fiz; is) ~ de unda Ansamblul punctelor pana la care ajunge o oscilatzie la un moment dat. 22 (Reg) Parte a curtzii situata in fatza casei. 23 (Cns; reg) Buiandrug.

FRONT fronturi s. n. 1. Loc unde se dau lupte militare in timp de razboi; totalitatea fortzelor militare care opereaza pe campul de lupta sub o comanda unica. ◊ Expr. A rupe (sau a sparge) frontul = a rupe linia de aparare a inamicului a patrunde fortzat in linia de aparare a acestuia. ♦ Parte din teatrul de operatzii al unui stat aflat in stare de razboi pusa sub comanda unica. ♦ Mare unitate operativa compusa din mai multe armate. 2. Formatzie de militari shcolari sportivi etc. aliniatzi cot la cot cu fatza la persoana care da indrumari comenzi etc. ◊ Loc. adv. In front = ashezat in linie in pozitzie de dreptzi sau pe loc repaus. 3. Fig. Grup de fortze solidare organizate in vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop; p. ext. sectorul unde se duce o astfel de lupta. 4. Portziune dintrun zacamant de substantze minerale unde se face taierea rocilor a minereurilor sau a carbunilor. 5. Plan vertical in care sunt situate fatzada unei cladiri sau fatzadele unui ansamblu de cladiri. ♦ Latura a unei parcele care coincide cu alinierea caii de circulatzie. 6. (Met.) Zona de tranzitzie intre doua mase de aer diferite caracterizata prin schimbari meteorologice brushte cu consecintze directe asupra mersului vremii. ◊ Front atmosferic = zona de contact intre doua mase de aer cu gradient termic ridicat. 7. (Fiz.; in sintagma) Front de unda = ansamblul punctelor pana la care ajunge o oscilatzie la un moment dat. Din fr. front.

FRONT fronturi s. n. 1. Locul unde se dau lupte militare in timp de razboi; totalitatea fortzelor militare care opereaza pe cimpul de lupta puse sub o comanda unica. Pe front nici un fel de rana nu produce impresie. CAMIL PETRESCU U. N. 407. Se apuca sa studieze harta frontului cu o atentzie infrigurata. REBREANU P. S. 109. Cauta sa vada incotro sint comandantzii oshtirilor ce navalisera in tzara pe toate partzile. Frontul era larg. VISSARION B. 43. ♦ O parte din teatrul de operatzii al unui stat aflat in stare de razboi pusa sub conducerea unui singur comandant. Frontul de sud. 2. Formatzie de militari shcolari sportivi etc. aliniatzi cot la cot cu fatza la persoana care da instructzii sau comanda. ◊ Loc. adv. In front = ashezat in linie in pozitzie de «dreptzi» sau de «pe loc repaus». Nu se vorbeshte in front. 3. Fig. (Urmat de determinari) Grup de fortze solidare unite shi organizate in vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop; p. ext. sectorul unde se duce o astfel de lupta. Trebuie larg popularizata politica externa a tzarii noastre k factor activ al frontului democratziei shi pacii. REZ. HOT. I 171. 4. (In expr.) Front de abataj = locul de munca unde se face taierea rocilor a minereurilor sau a carbunilor.

FRONT s.n. 1. Loc teritoriu care se poarta luptele intrun razboi. ♦ Grupare operativa constituita din fortze militare numeroase sub o comanda unica. 2. Formatzie de militari de sportivi etc. ashezatzi in linie. 3. (Fig.) Grupare unitara de fortze stranse in vederea unei lupte comune. 4. (Arhit.) Plan vertical in care este situata fatzada unei cladiri. ♦ Perete in care se executa taierea rocilor sau a minereurilor. 5. (Met.) Zona de tranzitzie intre doua mase de aer diferite caracterizata prin schimbari meteorologice brushte shi cu consecintze directe asupra mersului vremii. ◊ Front de furtuna = masa de aer rece care impinsa de furtuna provoaca deplasarea aerului mai cald din fatza ei. [< fr. front cf. rus. front].

FRONT1 s. n. 1. teritoriu care se poarta luptele intrun razboi. ◊ grupare operativstrategica constituita din fortze militare numeroase sub o comanda unica destinata ducerii unor operatzii de amploare. 2. formatzie de militari sportivi etc. in linie. 3. (fig.) grup organizat de oameni in vederea unei lupte comune. 4. (arhit.) fatzata principala a unei cladiri latura dinspre strada a unei parcele. ◊ perete in care se executa taierea rocilor sau a minereurilor. ♦ ~ de lucru = existentza conditziilor pentru k echipele specializate de lucratori sashi poata desfashura activitatea de executzie. 5. (met.) zona de separatzie a doua mase de aer cu proprietatzi diferite. 6. (fiz.) ~ de unda = totalitatea punctelor pana la care ajunge o oscilatzie la un moment dat. 7. (herald.) centrul partzii superioare a unui scut. (< fr. front)

front1 s. n. (arh.) Plan vertical care coincide cu alinierea caii de circulatzie ◊ „La parterul blocului din calea Victoriei 6064 se asigura prin reamenajare un front atractiv de expunere a stofelor de calitate superioara tricotajelor shi lenjeriei fine articolelor de marochinarie.” R.l. 20 VIII 77 p. 3. ◊ „Imaginea globala ce se va realiza va fi aceea a unui sistem de strazi de mare capacitate (3580 m intre fronturile construite) cu legaturi functzionale clar conturate.” R.l. 10 X 78 p. 2 (din fr. front; LTR; DEX DN3)

front2 s. n. (pol.) Frontul Salvarii Natzionale ◊ „Cei care sustzin frontul shi guvernul.” Expres 2329 VII 91 p. 5 (citat de I. Preda in LR 1112/92 p. 586)

FRONT ~uri n. 1) Teritoriu care se desfashoara actziuni militare in timp de razboi. 2) Grupare operativa compusa din mai multe armate aflata sub o comanda unica pe un astfel de teritoriu. ~ul de nord. 3) Formatzie de militari de elevi sau de sportivi aliniatzi cu fatza la persoana care da dispozitzii. 4) Sfera de activitate; domeniu; taram. ~ ideologic. 5) fig. Grupare de fortze obshteshti in vederea unei activitatzi comune. 6) fig. Partea din fatza a ceva. /<fr. front

front n. fatza unei trupe in linie: a ataca de front.

*front n. pl. urĭ (rus. front d. fr. front frunte front). Fatza uneĭ trupe in linie. A face front a face fatza a opune peptu spre rezistentza saŭ p. salut: a face front cind trece regele. De front pin fatza: atac de front pe dinainte.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

FRONT s. (MIL.) (pop.) shirag. (Ostashii stau in ~.)

FRONT s. (MIL.) (pop.) shirag. (Ostashii stau in ~.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

front (frónturi) s. n. Loc unde se dau lupte militare. Fr. front cf. frunte. Der. frontal adj. din fr. frontal; frontavoi s. m. (ofitzer care shia cishtigat gradele fara studii de baza pe front) din rus. frontovoi (Graur BL IV 83) astazi inv.; frontiera s. f. din fr. frontière; frontispiciu s. n. din fr.; fronton s. n. din fr.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

FRONTUL UNDEI DE SHOC loc geometric al punctelor atinse de unda de shoc avand forma conica in cazul deplasarii unui corp printrun fluid.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

FRONTUL NATZIONAL DEMOCRAT (F.N.D.) coalitzie a fortzelor politice de stanga creata in oct. 1944 din initziativa P.C.R. La F.N.D. au aderat Partidul SocialDemocrat Comisia de organizare a mishcarii sindicale Frontul Plugarilor Uniunea Patriotzilor Uniunea Tineretului Comunist Madoszul (ulterior Uniunea Populara Maghiara) shi alte organizatzii.

FRONTUL PLUGARILOR organizatzie politica a tzaranimii din Romania. Creata in ian. 1933 sun conducerea dr. Petru Groza. In dec. 1935 F.P. a incheiat intzelegeri shi acorduri de lupta antifascista cu Madoszul Blocul Democrat shi Partidul Socialist (Popovici). In perioada postbelica pana la autodizolvarea sa (febr. 1953) shia desfashurat activitatea sub tutela partidului comunist.

FRONTUL RENASHTERII NATZIONALE partid politic unic in stat (primul partid de „masa” din istoria Romaniei) infiintzat la 28 iun. 1938 care cuprindea in randurile sale pe totzi cetatzenii tzarii cu exceptzia militarilor activi shi a judecatorilor avand drept scop sprijinirea monarhiei in general shi a regimului autoritar al regelui Carol II. SHeful suprem al F.R.N. era regele. La alegerile parlamentare din 1 iun. 1939 deputatzii shi senatorii au fost obligatzi sa depuna juramant de credintza fatza de rege shi sa poarte uniforma F.R.N. (de culoare albastra). La 20 ian. 1940 sa instituit functzia de preshedinte in care a fost numit Al. VaidaVoevod iar la 22 iun. 1940 Carol II a hotarat transformarea F.R.N. in Partidul Natziunii declarat „partid unic shi totalitar” sub conducerea suprema a regelui. Desfiintzat prin Decretul din 9 sept. 1940.

FRONTUL SALVARII NATZIONALE (F.S.N.) 1. Organism al puterii de stat constituit la Bucureshti in 22 dec. 1989 k urmare a evenimentelor revolutzionare din 1622 dec. avand drept scop „instaurarea democratziei libertatzii shi demnitatzii poporului roman”. Hotarand dizolvarea tuturor structurilor de putere ale fostului regim dictatorial intreaga putere de stat a fost preluata de Consiliul Frontului Salvarii Natzionale (C. f. S. n.) in care au fost desemnatzi provizoriu k membri (fara consultarea prealabila a unora dintre aceshtia) Doina Cornea Ana Blandiana Mircea Dinescu László Tökés Dumitru Mazilu Dan Deshliu general SHtefan Gusha general Victor Stanculescu Aurel Dragosh Munteanu Corneliu Manescu Alexandru Barladeanu Silviu Brucan Petre Roman Ion Caramitru Sergiu Nicolaescu Gelu Voican Voiculescu Dan Martzian capitan Mihai Lupoi Ion Iliescu sh.a. In teritoriu se hotarashte constituirea de consilii judetzene municipale orasheneshti shi comunale ale F.S.N. Platformaprogram a F.S.N. cuprindea deziderate k: abandonarea rolului conducator al unui singur partid shi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernamant; organizarea de alegeri libere in luna aprilie; separarea puterilor legislativa executiva shi judecatoreasca in stat; elaborarea unei noi Constitutzii; respectarea drepturilor shi libertatzilor minoritatzilor natzionale; restructurarea intregii economii natzionale pe baza criteriilor rentabilitatzii shi eficientzei sh.a. La 26 dec. a fost ales in functzia de preshedinte Ion Iliescu care a numit in calitate de primmin. al Romaniei pana la Alegeri pe Petre Roman. La inceputul anului 1990 societatea romaneasca marcata de cele patru decenii shi jumatate de dictatura comunista a traversat in cateva randuri (12 ian. 23 ian. 2829 ian. 18 febr. 1990 sh.a.) puternice crize politice succesiunea evenimentelor devenind deosebit de rapida shi densa. La 23 ian. C. f. S. n. hotarashte participarea F.S.N. (care in febr. se constituie in partid politic) la alegeri in contextul detzinerii puterii politicolegislative ceea ce a provocat protestul unor partide. Reprezentantzii partidelor politice shi cei ai C. f. S. n. cad de acord asupra constituirii Consiliului Provizoriu de Uniune Natzionala (C.P.U.N.) format prin restructurarea C. f. S. n. shi reprezentare egala cu cate trei membri a partidelor constituite pana la acea data (50% din totalul membrilor C.P.U.N.). 2. Partid politic creat in febr. 1990 la Bucureshti care sa autodefinit „formatziune politica democratica de larga cuprindere sociala ce urmareshte transformarea societatzii romaneshti pe baza valorilor democratziei libertatzii shi demnitatzii”. Preshedinte: Ion Iliescu (din apr. 1990; in urma alegerilor din 20 ami 1990 candidand din partea F.S.N. este ales preshedinte al Romaniei); Petre Roman lider natzional (din mart. 1991) shi preshedinte al F.S.N. (din apr. 1992). In conditziile existentzei in partid a unor acute divergentze privind caile de trecere a Romaniei la economia de piatza shi a instituirii statului de drept F.S.N. se scindeaza in partidele: Frontul Salvarii Natzionale (din mai 1993 Partidul DemocratF.S.N.) shi Frontul Democrat al Salvarii Natzionale (din iul. 1993 Partidul Democratziei Sociale din Romania P.D.S.R.).

Intrare: front
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • front
  • frontul
  • frontu‑
plural
  • fronturi
  • fronturile
genitiv-dativ singular
  • front
  • frontului
plural
  • fronturi
  • fronturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

front, fronturisubstantiv neutru

  • 1. Loc unde se dau lupte militare in timp de razboi; totalitatea fortzelor militare care opereaza pe campul de lupta sub o comanda unica. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Pe front nici un fel de rana nu produce impresie. CAMIL PETRESCU U. N. 407. DLRLC
    • format_quote Se apuca sa studieze harta frontului cu o atentzie infrigurata. REBREANU P. S. 109. DLRLC
    • format_quote Cauta sa vada incotro sint comandantzii oshtirilor ce navalisera in tzara pe toate partzile. Frontul era larg. VISSARION B. 43. DLRLC
    • 1.1. Parte din teatrul de operatzii al unui stat aflat in stare de razboi pusa sub comanda unica. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Frontul de sud. DLRLC
    • 1.2. Mare unitate operativa compusa din mai multe armate. DEX '09 DEX '98 DN
    • chat_bubble A rupe (sau a sparge) frontul = a rupe linia de aparare a inamicului a patrunde fortzat in linia de aparare a acestuia. DEX '09 DEX '98
  • 2. Formatzie de militari shcolari sportivi etc. aliniatzi cot la cot cu fatza la persoana care da indrumari comenzi etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • chat_bubble locutziune adverbiala In front = ashezat in linie in pozitzie de dreptzi sau pe loc repaus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu se vorbeshte in front. DLRLC
  • 3. figurat Grup de fortze solidare organizat in vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Trebuie larg popularizata politica externa a tzarii noastre k factor activ al frontului democratziei shi pacii. REZ. HOT. I 171. DLRLC
    • 3.1. prin extensiune Sectorul unde se duce o astfel de lupta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 4. Portziune dintrun zacamant de substantze minerale utile deschisa printro lucrare miniera unde se efectueaza sapaturile. DEX '09 DN
    • chat_bubble Front de abataj = locul de munca unde se face taierea rocilor a minereurilor sau a carbunilor. DLRLC
  • 5. Plan vertical in care sunt situate fatzada unei cladiri sau fatzadele unui ansamblu de cladiri. DEX '09 DEX '98 DN
    • 5.1. Latura a unei parcele care coincide cu alinierea caii de circulatzie. DEX '09 DEX '98
    • 5.2. Front de lucru = existentza conditziilor pentru k echipele specializate de lucratori sashi poata desfashura activitatea de executzie. MDN '00
  • 6. meteorologie Zona de tranzitzie intre doua mase de aer diferite caracterizata prin schimbari meteorologice brushte cu consecintze directe asupra mersului vremii. DEX '09 DEX '98 DN
    • 6.1. Front atmosferic = zona de contact intre doua mase de aer cu gradient termic ridicat. DEX '09 DEX '98
    • 6.2. Front de furtuna = masa de aer rece care impinsa de furtuna provoaca deplasarea aerului mai cald din fatza ei. DN
  • 7. heraldica Centrul partzii superioare a unui scut. MDN '00
  • chat_bubble fizica (in) sintagma Front de unda = ansamblul punctelor pana la care ajunge o oscilatzie la un moment dat. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.