frig sn [At: COD. VOR. 96/1 / V: (pop; 521) ~ura sf / Pl: (521) ~uri (ivp) ~ure / E: ml frigus oris] 1 Temperatura scazuta a mediului ambiant care da senzatzia de rece. 2 Senzatzie de rece provocata de temperatura scazuta a mediului. 3 (Ie) A nui face nici (sau a nui tzine nici de) cald nici (de) ~ Ai fi indiferent. 4 (Fig; is) ~ul mortzii sau frig de moarte Emotzie violenta (insotzita de fiori) prin care trece cineva in fatza unui pericol mare. 5 (Pop; lpl) Temperatura ridicata a unui bolnav Si: febra (1) (pop) fierebintzeala (6). 6 (Mpp; lpl) Frisoane. 7 (Mpp; lpl) Malarie. 8 (Pop; pex; lpl) Orice boala insotzita de febra mare shi frisoane Si: (ivp) miatza. 9 (Mpp; is) ~uri de cap Meningita. 10 (Mpp; is) ~uri de creshtere Febra provenita din creshterea prea accelerata a copiilor. 11 (Mpp) ~uri de lapte Febra temporara a lauzelor. 12 (Mpp) ~uri de stomac Febra gastrica. 13 (Mpp) ~uri gabene Boala infectzioasa caracterizata prin ingalbenirea pielii. 14 (Mpp) ~uri porceshti Numele unei boli cu febra nedefinita mai indeaprope. 15 (Mpp) ~uri putredesau friguri rele Impaludism. 16 (Mpp) ~uri tifoide Febra tifoida. 17 (Fig; lpl) Pasiune violenta Si: patima. 18 (Fig; lpl) Stare de nelinishte de agitatzie puternica. 19 (Fig; lpl) Emotzie. 20 (Pfm; ie) A baga (pe cineva) in ~ A se rasti la cineva. 21 (Iae) A amenintza pe cineva.

FRIG (2) friguri s. n. 1. Temperatura joasa a aerului care da senzatzia de rece. Batrina simtzi frigul cum o invaluise din cap pinan picioare. CAMILAR TEM. 13. SHi zau paici ashai de frig Cit crapan trei shin opt cojocul Se face bradul tot covrig SHingheatza flacara shi focul! COSHBUC P. II 231. Frigul ud ma patrundea simtzeam cami ingheatza pulpele shi bratzele. CARAGIALE P. 37. Striga cit il lua gura k moare de frig. CREANGA P. 239. SHi de frig la piept shincheie tremurind halatul vechi. EMINESCU O. I 132. ♦ Senzatzie de rece provocata de temperatura joasa a mediului. (Fig.) Moartea cea trecut asha deaproape Mia lasat un frig in suflet shi o ceatza pe pleoape. DAVILA V. V. 50. ◊ (Construit cu verbul «a fi» shi cu subiectul logic in dativ) Ne era frig numai la nas. BENIUC V. 24. TZie nu tzii frig fatumeu? ALECSANDRI T. I 328. 2. (Numai la pl.) Temperatura ridicata a unui bolnav (v. febra); tremur cauzat de senzatzia de rece care precede uneori o stare febrila; (adesea in constructzie cu verbele «a capata» «a scutura» «a apuca» uneori determinat prin «de balta») boala cauzata de un agent patogen shi transmisa prin intermediul unei specii de tzintzar (v. malarie). Miinile mierau reci gura amara shi uscata k de friguri. VLAHUTZA O. A. 150. Sint totzi bolnavi shi el shi femeia shi copilul frigurile de balta. CARAGIALE O. I 284. Nici tu junghi nici tu friguri nici o alta boala nu sa lipit de noi. CREANGA A. 28. El e singurul localnic care na capatat friguri. NEGRUZZI S. I 318. ◊ Friguri galbene v. galben. ♦ Fig. Stare de nelinishte agitatzie puternica; emotzie. Domitzian coprins de frigurile examenului vedea in el mai mult un sprijin o imbarbatare. BASSARABESCU V. 10.

FRIG ~uri n. 1) Stare atmosferica ce se caracterizeaza prin temperatura joasa a aerului. 2) Senzatzie de rece cauzata de o astfel de stare atmosferica. 3) la pl. Boala molipsitoare introdusa in organism prin intzepatura unui tzantzar care se manifesta prin temperatura inalta shi frisoane repetate la intervale regulate de timp; malarie. 4) Stare de emotzie puternica de nelinishte de agitatzie. /<lat. frigus ~oris

frig n. 1. temperatura rece: frigul e intre racoare shi ger; 2. sensatziuneai neplacuta: mie frig. [Lat. FRIGUS]. V. friguri.

1) frig n. (lat. frigus). Lipsa de caldura temperatura rece: frigu e intre racoare shi ger. Sensatziunea neplacuta cauzata de aceasta temperatura rece: mĭe frig. Pl. Frigurĭ febra o boala microbiana care te face satzĭ fie cind frig cind foarte cald shi care o expulseaza chinina. Fig. Agitatziune: frigurile politiciĭ.

frigura² sf vz frig

FRÍGURA s. f. (Popular) Friguri. SHi sa atzitza boale shi urmeaza mai virtos frigura. PISCUPESCU O. 183. De frigura te trezeshti Dar de dor te prapadeshti. HODOSH P. P. 88.

friguri n. pl. 1. stare bolnavicioasa caracterizata prin accelerarea pulsului shi prin augmentarea caldurei corpului: friguri galbene boala infectzioasa din tzarile tropicale caracterizata prin coloratziunea galbena a pielii; 2. fig. agitatziune foarte vie pasiune dezordonata. [Plural din frig (lat. medieval FRIGORA friguri): febra in special cea intermitenta prezinta accese compuse alternativ din fiori caldura shi sudoare (cf. fiori)].

frig s. n. (frisoane malarie) pl. fríguri

frig s. n. (frisoane malarie) pl. fríguri

FRIG s. 1. raceala rece. (Afara e ~.) 2. (la pl.) v. frisoane. 3. (la pl.) v. febra. 4. friguri (palustre) v. malarie.

FRIG s. 1. raceala rece. (Afara e ~.) 2. (MED.; la pl.) frisoane (pl.) scuturatura tremur tremuratura tremurici (rar) scutur. (Lau lasat ~.) 3. (MED.; la pl.) calduri (pl.) febra fierbintzeala temperatura (pop.) arshitza (reg.) naplaiala vipie (inv.) aprinzeala (rar fig.) jar. (Un bolnav cu ~.) 4. (MED.) friguri (palustre) = impaludism malarie paludism (rar) friguri paludeene (pl.).

Frig ≠ cald caldura

FRIGURI PALUDEÉNE s. pl. v. friguri (palustre) impaludism malarie paludism.

friguri paludeene s. pl. v. FRIGURI (PALUSTRE). IMPALUDISM. MALARIE. PALUDISM.

frig (fríguri) s. n. 1. Temperatura scazuta care da senzatzia de rece. 2. (Pl.) Febra. Mr. megl. frig. Lat. frῑgus (Pushcariu 649; CandreaDens. 640; REW 35315; DAR) cf. sard. fríus (Wagner 112) v. it. frigo (Battisti III 178). Pentru semantismul cuvintului la pl. atestat inca din lat. pop. cf. Densusianu Hlr. 190. Der. frigor s. m. (planta Erythraea centarium) numita astfel datorita folosirii ei in medicina populara; friguros adj. (rece; care se incalzeshte greu) care ar putea reprezenta de asemenea in mod direct lat. frῑgorōsus (Pushcariu 651; CandreaDens. 641; DAR) cf. sard. frigorosu fr. frileux; infrigosha vb. (rar a raci); infrigurat adj. (febril cu calduri; care tremura infiorat; febril grabit) al carui ultim sens este imprumut din fr. fébrile cf. montanesul afrigolado.

FRIG. Subst. Frig friguletz (dim. pop.) racoare racoreala raceala; ger geruletz (dim. fam.) (un) pui de ger gerul bobotezii ger de crapa pietrele (lemnele) ger naprasnic geruiala geruire. Zero grade; zero absolut. Vreme rece anotimp rece; iarna iarna grea. Racire racit; inghetz inghetzare; rebegeala; degerare; degeratura. Tremur tremurat tremurici tremuratura; dirdiiala dirdiit; clantzaneala clantzanire clantzanitura clantzanit. Inghetzare refrigerare refrigeratzie racire. Gheatza. Sloi de gheatza tzurtzur tzurloi (pop. ) ghetzar ghetzar plutitor aisberg; ghetzar alpin; calota glaciala. Perioada (epoca) glaciara glaciatzie. Polul Nord; Artica; Siberia; Antartica. Frigider racitor ghetzar frigorifer; baterie (fig.) frapiera. Ghetzarie. Frigotehnica. Instalatzie frigorifica lantz frigorifer. Agent frigorific. Adj. Friguros rece geros racorit (rar) racoros; rece k gheatza; neincalzit; inghetzat algid rebegit amortzit de ger intzepenit (de ger) geruit cu ger degerat; glacial (livr.) ghetzos (rar); frigorifer frigorific frigorigen; refrigerent (rar) racitor racoritor. Glaciar. Vb. A fi frig a fi rece a fi ger a gerui a crapa lemnele (pietrele) de ger (e un) ger de crapa pietrele (lemnele). A se raci a se racori a se lasa frigul a se face racoare a se face frig a se raci timpul a cobori sub zero grade. A inghetza ai fi (cuiva) frig a rebegi a crapa de frig a degera a tremura (de frig) a dirdii a clantzani din dintzi a fi sloi de gheatza a fi inghetzat lemn a fi inghetzat bocna (pop. shi fam.) a fi (a se face a inghetza) bocna (pop. shi fam.) a face (a taia) cuie a face piroane; a se zburli de frig a se rebegi a amortzi de frig ia degerat shi maduva in oase. A raci a refrigera; a frapa; a inghetza. V. fenomene atmosferice.