7 definiții pentru friguleț

Explicative DEX

FRIGULÉȚ, frigulețe, s. n. (Fam.) Diminutiv al lui frig; frig mare. – Frig + suf. -uleț.

FRIGULÉȚ, frigulețe, s. n. (Fam.) Diminutiv al lui frig; frig mare. – Frig + suf. -uleț.

friguleț sn [At: TEODORESCU, P. P. 568 / Pl: ~e / E: frig + -uleț] 1-2 (Șhp) Frig (1) (nu prea mare) Si: frigușor (1-2), (rar) friguț (1-2). 3 (Gmț sau irn) Ger.

FRIGULÉȚ s. n. (Familiar) Diminutiv al lui frig. Stanislav se deștepta, Friguleț i se făcea Și legat că se simțea. TEODORESCU, P. P. 568.

Ortografice DOOM

friguléț (fam.) s. n., pl. friguléțe

friguléț s. n., pl. friguléțe

Relaționale

FRIGULÉȚ adj. recișor. (Afară e cam ~.)

FRIGULEȚ adj. recișor. (Afară e cam ~.)

Intrare: friguleț
friguleț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • friguleț
  • frigulețul
  • frigulețu‑
plural
  • frigulețe
  • frigulețele
genitiv-dativ singular
  • friguleț
  • frigulețului
plural
  • frigulețe
  • frigulețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

friguleț, frigulețesubstantiv neutru

  • 1. familiar Diminutiv al lui frig; frig mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: recișor
    • format_quote Stanislav se deștepta, Friguleț i se făcea Și legat că se simțea. TEODORESCU, P. P. 568. DLRLC
etimologie:
  • Frig + sufix -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.