17 definitzii pentru fiara
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (2)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
FIÁRA fiare s. f. Animal salbatic mare; bestie. ♦ Fig. Om extrem de rau de crud de violent. Lat. fera.
FIÁRA fiare s. f. Animal salbatic mare; bestie. ♦ Fig. Om extrem de rau de crud de violent. Lat. fera.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
fiara sf [At: COD. VOR. 124/3 / V: (irg) hi~ / Pl: ~re (inv) fieri fiere (irg) fiara / E: ml fera] 1 Animal salbatic mare Si: bestie. 2 (Fig) Om extrem de rau de crud de violent.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
FIÁRA fiare s. f. Animal salbatic de prada. Imbulzitzi la prag vinatorii cautau sa vada fiara intre stincile sure din prapastie. SADOVEANU F. J. 374. Un ger detzi inghetza inima!... Nici fiara flaminda nu indraznea sa iasa din ascunzatoarea ei. BUJOR S. 55. O data pleaca imparatul la vinat dupa fiare cu o sumedenie de curteni. CARAGIALE O. III 102. ♦ Fig. Om rau crud. Pronuntzat: fia Pl. shi: (rar) fiere (ODOBESCU S. III 149). Varianta: (regional) hiára (GORJAN H. II 33) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
FIÁRA ~e f. 1) Animal salbatic de talie mare; bestie. 2) fig. Om crud nemilos. [G.D. fiarei; Sil. fiara] /<lat. fera
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
fiara f. 1. animal rapitor animal salbatic; 2. fig. om crud; 3. fiaraverde geniu dushman omului: fiaraverde sal goneasca! AL. [Lat. FERA].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
fĭára V. feara.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
HIÁRA s. f. v. fiara.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
feára (est) shi fĭára (vest) f. pl. feare fĭare (lat. fĕra vgr. thér; it. fera fiera pv. pg. fera sp. fiera. V. pantera). Animal salbatic carnivor k ursu lupu sh. a. (Maĭ rar despre erbivore). Fig. Om feroce. V. vita dihanie.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
fiára (fia) s. f. g.d. art. fiárei; pl. fiáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
fiára s. f. (sil. fia) g.d. art. fiárei; pl. fiáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
fiara re.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
FIÁRA s. bestie dihanie jivina lighioana salbaticiune (pop.) gadina jiganie (reg.) ciuta salbaticie salbaticime (Transilv. shi Mold.) gad (Transilv.) salbaticitura. (~ele padurii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
FIARA s. bestie dihanie jivina lighioana salbaticiune (pop.) gadina jiganie (reg.) ciuta salbaticie salbaticime (Transilv. shi Mold.) gad (Transilv.) salbaticitura. (~ele padurii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
fiára (fiáre) s. f. Animal salbatic bestie. Mr. hiara. Lat. fĕra (Pushcariu 601; CandreaDens. 582; REW 3264; DAR); cf. it. sp. fera fr. fier. Der. fieros adj. (feroce crud) creatzie artificiala (sec. XIX) pe baza fr. féroce; fieroshie s. f. (ferocitate) termen literar; fioros adj. (feroce; inspaimintator cutremurator) cuvint identic cu fieros insa popular shi modificat prin confuzie cu fior (ultimul sens este artificial shi literar; totushi dictzionarele il deriva pe fioros de la fior). Fieratec shi infieratic adj. (salbatic crud) par a fi der. personali ai lui Dosoftei (sec. XVII).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
fiára fiare s. f. Animal salbatic mare shi rau; bestie. ♦ Personificare a lui Antihrist in Biblie in forma de balaur al carui numar in Apocalipsa este de 666. Din lat. fera.
- sursa: D.Religios (1994)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
FIÁRA (lat. fera) s. f. 1. Animal salbatic mare; dihanie jivina. ♦ Fig. Om rau crud. 2. (In „Apocalipsa”) Personificarea lui Antihrist care va aparea inainte de a doua venire a lui Hristos: prima fiara se ridica din mare indemnand popoarele lumii la razboi cu Biserica; a doua fiara (balaurul) se ridica din pamant shi este prorocul mincinos.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
fiara fiare s. f. catusha.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: fia-ra
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
fiara, fiaresubstantiv feminin
-
- Imbulzitzi la prag vinatorii cautau sa vada fiara intre stincile sure din prapastie. SADOVEANU F. J. 374. DLRLC
- Un ger detzi inghetza inima!... Nici fiara flaminda nu indraznea sa iasa din ascunzatoarea ei. BUJOR S. 55. DLRLC
- O data pleaca imparatul la vinat dupa fiare cu o sumedenie de curteni. CARAGIALE O. III 102. DLRLC
- 1.1. Om extrem de rau de crud de violent. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- fera DEX '09 DEX '98