Definitzia cu ID-ul 445506:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fiára (fiáre) s. f. Animal salbatic bestie. Mr. hiara. Lat. fĕra (Pushcariu 601; CandreaDens. 582; REW 3264; DAR); cf. it. sp. fera fr. fier. Der. fieros adj. (feroce crud) creatzie artificiala (sec. XIX) pe baza fr. féroce; fieroshie s. f. (ferocitate) termen literar; fioros adj. (feroce; inspaimintator cutremurator) cuvint identic cu fieros insa popular shi modificat prin confuzie cu fior (ultimul sens este artificial shi literar; totushi dictzionarele il deriva pe fioros de la fior). Fieratec shi infieratic adj. (salbatic crud) par a fi der. personali ai lui Dosoftei (sec. XVII).