opțiuni
  • info

15 definiții pentru festă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FÉSTĂ, feste, s. f. Păcăleală, farsă. ◊ Expr. A face (sau a juca etc.) o festă sau festa (cuiva) = a păcăli (pe cineva). – Din it. festa.

FÉSTĂ, feste, s. f. Păcăleală, farsă. ◊ Expr. A face (sau a juca etc.) o festă sau festa (cuiva) = a păcăli (pe cineva). – Din it. festa.

festă sf [At: NEGRUZZI, S. III, 30 / Pl: ~te / E: it festa] 1 Păcăleală. 2 (Îe) A face (sau a juca etc.) o ~ sau ~ta (cuiva) A păcăli (pe cineva).

FÉSTĂ, feste, s. f. (De obicei în legătură cu verbele «a face», «a juca» și urmat de un complement indirect exprimat printr-un substantiv sau printr-un pronume personal în dativ) Păcăleală (mai mult sau mai puțin dăunătoare). Mă puteam prinde că d. Costică o să ne joace festa. CARAGIALE, O. VII 40. Am giurat să-i gioc feste peste feste... și văd că pîn-acum îmi merge bine. ALECSANDRI, T. I 202. Ți-a face urîte feste Vreun bărbat nătărău. NEGRUZZI, S. III 30.

FÉSTĂ s.f. Păcăleală. ◊ A juca (cuiva) o festă = a păcăli pe cineva. [< it. festa].

FÉSTĂ s. f. păcăleală, farsă. (< it. festa)

FÉSTĂ ~e f. Faptă prin care este păcălită o persoană; farsă; mascaradă. /<it. festa

festă f. faptă vicleană, poznă: am jurat să-i fac feste peste feste AL. [Cf. pol. FEST, sărbătoare (din nemț. Fest), în sens de petrecere].

*féstă f., pl. e (probabil d. it. festa, sărbătoare). Renghĭ, farsă, păcăleală: a juca o festă cuĭva.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

féstă s. f., g.-d. art. féstei; pl. féste

féstă s. f., g.-d. art. féstei; pl. féste

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FÉSTĂ s. v. farsă.

FESTĂ s. farsă, ghidușie, glumă, păcăleală, păcălitură, poznă, ștrengărie, (pop. și fam.) renghi, șotie, (reg.) năsărîmbă, păcală, (Ban. și Transilv.) mișculanță, (prin Ban. și Transilv.) șalmă, (prin Transilv.) șăncălănie, (prin Transilv. și Munt.) șăncălie, (înv.) bosma. (Lasă-te de ~e!)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

féstă (féste), s. f. – Glumă, păcăleală, farsă. It. festa, sp. fiesta, cu sensul special de „glumă”, intrat probabil pe filieră orientală, cf. ngr. φέστα „sărbătoare” (DAR), sb. fësta„banchet”.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

festă, feste s. f. 1. farsă. 2. neplăcere, necaz.

a juca (cuiva) o festă expr. 1. (d. obiecte) a se defecta exact când este mai mare nevoie de ele. 2. a păcăli (pe cineva).

Intrare: festă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • festă
  • festa
plural
  • feste
  • festele
genitiv-dativ singular
  • feste
  • festei
plural
  • feste
  • festelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

festă, festesubstantiv feminin

  • 1. Farsă, mascaradă, păcăleală. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: farsă mascaradă păcăleală
    • chat_bubble A face (sau a juca etc.) o festă sau festa (cuiva) = a păcăli (pe cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: păcăli
      • format_quote Mă puteam prinde că d. Costică o să ne joace festa. CARAGIALE, O. VII 40. DLRLC
      • format_quote Am giurat să-i gioc feste peste feste... și văd că pîn-acum îmi merge bine. ALECSANDRI, T. I 202. DLRLC
      • format_quote Ți-a face urîte feste Vreun bărbat nătărău. NEGRUZZI, S. III 30. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.