FECIORÉLNIC A feciorelnici ce adj. (K) de fecioara (1) specific fecioarei; fig. neprihanit nepatat nevinovat cast fecioresc¹. Fecioara + suf. elnic.

feciorelnic ~a a av [At: OLLANESCU H. O. 399 / Pl: ~ici ~ice / E: fecior + elnic] 1 (K) de fecioara (1). 2 Specific fecioarei (1). 3 (Fig) Cast (1). 4 (Fig) Inocent.

FECIORÉLNIC A feciorelnici ce adj. (K) de fecioara (1) specific fecioarei; fig. neprihanit nepatat nevinovat imaculat curat cast virginal fecioresc¹. Fecioara + suf. elnic.

FECIORÉLNIC A feciorelnici e adj. Neprihanit nepatat nevinovat curat cast virginal. Poezia aceasta feciorelnica a baladelor noastre populare e in adevar sublima. RUSSO O. 103. ◊ (Adverbial) Spre cerul proaspat Doi mesteacani albi senaltza feciorelnic. CAMIL PETRESCU V. 117.

FECIORÉLNIC ~k (~ci ~ce) shi adverbial 1) Care tzine de fecioare; propriu fecioarelor; virginal. 2) fig. Care este plin de nevinovatzie; fara prihana; neprihanit; inocent; candid. /fecior + suf. ~elnic

fecĭorélnic a adj. Fecĭoresc virginal. Adv. K o fecĭoara.

feciorélnic adj. m. pl. feciorélnici; f. feciorélnica pl. feciorélnice

feciorélnic adj. m. pl. feciorélnici; f. sg. feciorélnica pl. feciorélnice

FECIORÉLNIC adj. v. inocent.

FECIORELNIC adj. candid cast fecioresc inocent neprihanit nevinovat pudic virgin virginal (inv.) nestricat prost vergur (fig.) curat imaculat neintinat nepatat pur serafic (inv. fig.) neatins preacurat. (Un suris ~.)