fapta sf [At: COD. VOR. 115 / Pl: ~te / E: ml facta (pll factum)] 1 Actziune savarshita de cineva Si: fapt (5) isprava (inv) facere (2). 2 (Is) ~ buna Binefacere. 3 (Is) ~ rea Prejudiciu adus cuiva. 4 (Is) Om al ~tei (sau faptelor) Om care ishi pune in practica nazuintzele. 5 (Ias) Om cu spirit practic. 6 (Nob; is) A pune in ~ A pune in aplicare. 7 (Ivr) Ocupatzie. 8 (Inv) Cauza (2). 9 (Bis; inv) Facere (7). 10 (Bis; inv) Creatura (5). 11 (Is) ~te de arme Acte de eroism militar. 12 (Inv; ilav) In ~ In realitate.

FÁPTA fapte s. f. Actziune savirshita act indeplinit (de cineva). Fapta buna. Fapta rea. ▭ In toate mishcarile burgheze fapta nu urmeaza vorbei. IONESCURION C. 27. Nu te teme... vei scoateo la capatii bun shi slujba cu care tea impovarat imparatul. Dara trebuie sa shtii k cu amar are sai vina shi lui la urma urmelor pentru faptele sale. ISPIRESCU L. 27. Acesteas faptele tale: mam luat dupa capul tau cel sec. CREANGA P. 84. Nu e nici o fapta fara plata. NEGRUZZI S. I 248. ◊ Fapte de arme = acte de eroism militar. ◊ Loc. adv. (Invechit) In fapta = in realitate de fapt. Caimacamul era dushman tainic al vizirului shi deshi in public se arata k se ocupa cu pregatirea shi adunarea oshtilor shi a armelor spre a le trimete lui Ferhad in fapta insa se silea cit putea de risipea toate pregatirile facute. BALCESCU O. II 66. Ce slujba la stapin in fapta implineshti? DONICI F. 69.

FÁPTA ~e f. Actziune savarshita de cineva; treaba. ~ eroica. ◊ In ~ in realitate. [G.D. faptei] /<lat. facta

fapta f. fapt determinat actziune: nu vorbe ci fapte. [Lat. FACTA (pl. din FACTUM) luat k singular].

fápta f. pl. e (d. fapt). Fapt opera actziune: a face o fapta buna. Fapt ilustru: faptele unuĭ rege faptele apostolilor. Realitate: faptele distrug teoriile. Dupa fapta shi plata dupa cum e fapta asha shi rasplata.

fápta s. f. g.d. art. fáptei; pl. fápte

fápta s. f. g.d. art. fáptei; pl. fápte

FÁPTA s. 1. lucru. (A comis o ~ nedemna.) 2. isprava. (Ce ~ ai mai comis?) 3. v. opera. (~ de binefacere.) 4. act actziune (inv.) deala (fig.) pas. (Raspund de ~ele mele.)

FAPTA s. 1. lucru. (A comis o ~ nedemna.) 2. isprava. (Ce ~ ai mai comis?) 3. actziune opera. (~ de binefacere.) 4. act actziune (inv.) deala (fig.) pas. (Raspund de ~ele mele.)

fápta fapte s. f. Actziune savarshita; act indeplinit de cineva; fapt lucrare activitate. ♦ (Despre Dumnezeu) Facere creare. ◊ Faptele sfintzilor apostoli = ultima carte istorica a Noului Testament scrisa in anul 75 d. Hr. de sf. apostol Luca autorul evangheliei a treia. Are 28 cap. shi se ocupa de perioada cuprinsa intre inaltzarea lui Iisus la cer (anul 33 d. Hr.) shi sfarshitul primei captivitatzi romane a lui Pavel relatand cronologic faptul istoric al intemeierii Bis. creshtine shi raspandirea creshtinismului in lumea iudaica shi apoi in cea pagana grecoromana. Cuprinde in partea intai (cap. 112) aratarea Mantuitorului apostolilor Sai alegerea lui Matia in locul tradatorului Iuda shi inceperea activitatzii apostolilor iar in partea a doua (cap. 1328) convertirea minunata a lui Pavel shi activitatea sa misionara in Imperiul roman. K shi in evanghelia a treia cartea este scrisa intro limba greaca foarte frumoasa. Din lat. facta.

ACTA NON VERBA (lat.) fapte nu vorbe Faptele sunt mai graitoare decat vorbele. Varianta: Res non verba.

AD AUGUSTA PER ANGUSTA (lat.) pe poteci stramte (shi abrupte se ajunge) la fapte mari Hugo „Hernani” act. IV. Parola juratzilor. V. shi Per aspera ad astra.

AD PERPETUAM REI MEMORIAM (lat.) spre veshnica aducere aminte a acestei fapte Text utilizat pe inscriptziile comemorative.

FAPTELE APOSTOLILOR v. Apostolul.

MACTE NOVA VIRTUTE PUER SIC ITUR AD ASTRA (lat.) slava tzie copile pentru noua ta fapta de vitejie asha se ajunge la stele Vergiliu „Eneida” IX 641. Cuvinte de imbarbatare care Apolo le adreseaza lui Ascanius in razboiul troienilor cu latinii. P. ext. Indemn la o actziune hotarata ieshita din comun.

ME ME ADSUM QUI FECI! (lat.) sunt aici eu cel care am savarshit (aceasta fapta) Vergiliu „Eneida” IX 427. Tanarul troian Nisus ia asupra sa intreaga raspundere pentru omorurile savarshite in tabara rutililor impreuna cu prietenul sau Eurial pentru ai salva acestuia viatza. Devotament prietenesc dus pana la sacrificiul suprem.

Acta non verba (lat. „Fapte nu vorbe”) dicton echivalent cu Res non verba (vezi).

Ad augusta per angusta (lat. „La rezultate stralucite se ajunge pe cai inguste trudnice”) cu alte cuvinte: orice victorie orice succes nu se obtzine decit prin lupta prin stradanii prin infringerea piedicilor aflate in cale. In acest sens marele scriitor francez Victor Hugo in piesa sa Hernani (actul IV) a intrebuintzat acest dicton latin k deviza a conjuratzilor. (Vezi shi expresia apropiata: Per aspera ad astra). FOL.