faina sf [At: CORESI ap. GCR I 17/14 / V: (reg) fai~ fani~ faini~ fari~ foni~ / A: (reg) faina / Pl: (10) ~uri / E: ml farina] 1 (De obicei urmat de determinari care arata felul) Pulbere obtzinuta prin macinarea boabelor de cereale sau a altor semintze de plante folosita in alimentatzie. 2 (Is) ~zerozero trei zerouri trei nule (Trs) de nula Faina de grau de foarte buna calitate macinata fin. 3 (Pop; is) ~ orbului Pulberea cea mai fina din faina. 4 (Ivr; is; if fari~) Farinadiavolului Lucru dobandit pe cai necinstite. 5 (Ivr; ie; if fari~) Farinadiavolului degraba me(a)rge in taratze Lucrul cashtigat pe cai necinstite se pierde ushor. 6 (Ivr; traducand expresia latineasca eiusdem farinae) De aceeashi (sau de o) ~ (cu cineva) De aceeashi categorie (cu cineva). 7 (Fam; ie) A se uita cu un ochi la ~ shi cu altul la slanina A fi sashiu. 8 (Ie) Alta ~ se macina acum la moara! Sa schimbat situatzia. 9 (Reg; ie) Ai trece (cuiva) ~na prin traista A imbatrani. 10 Pulbere obtzinuta prin macinarea anumitor materiale. 11 (Is) ~ animala Pulbere obtzinuta din cadavre de animale resturi de la fabricile de conserve sange etc. sterilizata folosita mai ales pentru hrana puilor a pasarilor ouatoare shi a porcilor. 12 (Is) ~ de peshte Pulbere obtzinuta din peshti inferiori sau necomestibili ori din resturi de peshte de la fabricile de conserve folosita pentru hrana porcilor a pasarilor etc. 13 (Is) ~ de oase Pulbere fina obtzinuta prin macinarea oaselor folosita k supliment nutritiv in hrana animalelor shi k ingrashamant in agricultura. 14 (Inv; is) ~ de cari Excremente ale larvelor de radashca. 15 (inv; is) ~ de carne Ingrashamant azotat. 16 (Is) ~ lactata Preparat obtzinut din lapte condensat shi faina de grau folosit la alimentarea sugarilor. 17 (Pop; is) ~ de flori Polen. 18 (Rar; irn) Pudra pentru fatza. 19 (Is) ~ de fosforitzi Ingrashamant agricol obtzinut prin macinarea unor roci fosfatice sedimentare. 20 ~ Thomas Pulbere obtzinuta prin macinarea zgurii de la fabricarea otzelului prin procedeul Thomas. 21 (Bot; reg; ic) ~dein Cretzishoara (Alchemilla vulgaris).

faína s.f. 1 (de obicei urmat de determ. introduse prin prep „de” care arata felul) Produs alimentar sub forma de pulbere fina obtzinut prin macinarea boabelor de cereale. Faina de grau. ◊ Faina alba v. alb. Faina de ardei v. ardei. Faina integrala v. integral. Faina maltzata v. maltzat. Faina nulasha sau faina (de) nulash v. nulash. Faina alba de (cu) trei nule v. nula. ◊ Expr. A fi scump la taratze shi ieftin la faina = a fi zgarcit cu lucruri neinsemnate shi risipitor la cele de valoare; a fi nechibzuit. Alta faina se macina (acum) la moara = situatzia este cu totul alta sa schimbat (in bine). (A se uita) cu un ochi la slanina shi cu unul (sau cu altul) la faina = a) a avea strabism divergent; a fi sashiu; b) a fi tentat de doua lucruri in acelashi timp. Ai trece (cuiva) faina prin traista v. traista. A se face tzara shi faina v. tzara. 2 Pulbere obtzinuta prin macinarea fina a anumitor materiale. ◊ Faina animala = pulbere fina obtzinuta din cadavre de animale din resturi de la fabricile de conserve etc. sterilizata care se foloseshte mai ales in alimentatzia porcilor shi a pasarilor. Faina de peshte = pulbere fina obtzinuta prin macinarea peshtilor inferiori shi necomestibili sau a diferitelor resturi din industria peshtelui care se foloseshte in hrana porcilor shi a pasarilor. 3 Faina de fosforite = ingrashamant agricol obtzinut prin macinarea unor roci fosfatice sedimentare. (inv.) Faina de carne = ingrashamant azotat. 4 (ind. alim.) Faina lactata = preparat obtzinut din lapte condensat shi faina de grau folosit in alimentatzia sugarilor. 5 (tehn.) Faina Thomas = pulbere obtzinuta prin macinarea zgurii de la fabricarea otzelului prin procedeul Thomas. 6 (pop.) Faina de flori = polen. • pl. uri. shi (reg.) fanína farína s.f. / lat. farīna.

FAÍNA fainuri s. f. 1. (De obicei urmat de determinari; in lipsa determinarilor se intzelege «de griu») Pulbere obtzinuta prin macinarea boabelor de cereale sau a altor semintze. De la cimpii largi cu soare mult aduceau faina de papushoi. SADOVEANU B. 12. In moara pulberea alba de faina cernuta marunt se ridica pretutindeni. ANGHELIOSIF C. L. 24. Se trezea la usha ei cu Danila cumnatusau cerind sai imprumute carul: ba sashi aduca lemne din padure ba faina de la moara. CREANGA P. 38. Trec furnici ducind in gura de faina marii saci K sa coaca pentru nunta shi placinte shi colaci. EMINESCU O. I 87. ◊ Faina lactata v. lactat. ◊ Expr. Scump la taritze shi ieftin la faina = zgircit cind e vorba de lucruri neinsemnate shi risipitor cu cele de valoare. Alta faina se macina acum la moara = sa schimbat situatzia. Baditza Vasile ma pune sa ascult pe altzii shialta faina se macina acum la moara! CREANGA A. 7. (Familiar) Cun ochi la faina shi cu altul la slanina v. ochi. ♦ (Numai la pl.) Feluri de faina. 2. (De obicei urmat de determinari) Pulbere obtzinuta prin macinarea anumitor materiale. Faina de oase.

FAÍNA f. 1) Pulbere obtzinuta din grau sau din alte boabe de cereale macinate folosita in alimentatzie. ~ de grau. ~ de porumb. 2) Substantza sau material transformat prin macinare in pulbere. ~ de peshte. [G.D. fainii; Sil. fai] /<lat. farina

faina f. grau macinat redus in pulbere: faina de secara de orz de porumb. [Lat. FARINA].

faína f. pl. inuz. ĭ (lat. farina d. far griŭ; it. pv. cat. farina fr. farine; sp. harina pg. farinha). Grauntze de cereale reduse in pulbere. Prov. Scump la taritza shi ĭeftin la faina econom la lucrurĭ fara de pretz shi risipitor la cele de pretz. A te uita c’un ochĭ la slanina shi cu altu la faina a fi shpanchĭ. Pl. n. fainurĭ felurĭ de faina. SHi farina (nord) fanina (Ban. Trans. Mold. vechĭ) shi foina (Bz.). V. malaĭ.

faína s. f. g.d. art. faínii; (sorturi) pl. faínuri

faína s. f. g.d. art. faínii; (sorturi) pl. faínuri

faina gen. fainii

faina nei gen. a. nuri (diferite feluri de faina).

FAINA DE PAPUSHÓI s. v. faina de porumb malai.

FAINA DE PORÚMB s. malai (reg.) faina de papushoi.

faina de papushoi s. v. FAINA DE PORUMB. MALAI.

FAINA DE PORUMB s. malai (reg.) faina de papushoi.

faína (faínuri) s. f. Pulbere obtzinuta prin macinarea boabelor de cereale. Var. (inv.) farina (Banat) fanina. Mr. megl. farina istr. farirę. Lat. farῑna (Pushcariu 572; REW 3197; Candrea Éléments 48; Rosetti Rhotacisme 20; DAR) prin intermediul fazelor atestate de var. rezultat al asimilarii rn › nn shi al disimilarii corespunzatoare; cf. vegl. faraina it. farina prov. farina fr. farine sp. harina port. farinha. Der. faina vb. (a acoperi cu faina); fainar s. m. (fabricant sau vinzator de faina) care dupa Pushcariu 573 ar fi reprezentant direct al lat. farῑnarius ipoteza abandonata in DAR; fainar s. n. (lada sau depozit de faina); fainareasa s. f. (fainar); fainarie s. f. (magazin de faina); faineala s. f. (dare prin faina; sulemenire; bataie); fainos adj. (k faina) care dupa Pushcariu 574 shi DAR provine direct din lat. farinosus; fainosha vb. refl. (a deveni fainos; a se pudra a se sulemeni); infaina (var. infainosha) vb. (a da prin faina; a pudra; a bate).

faína (farina) s.f. Pulbere obtzinuta prin macinarea boabelor de cereale. ♦ (top.) Faina afluent al Vaserului shi colonie pe Valea Vaserului: „Faina este o colonie creata de vistierie formata din locuintzele padurarilor ale stavilarilor shi a fierarului precum shi dintrun hotel aflat intro cladire cocheta a vistieriei. Pastravii traiesc intrun numar destul de mare in paraurile din apropiere. Se mai afla aici shi capela Elisabeta ridicata in memoria defunctei regine maghiare Elisabeta” (Vasile Man 1906). Lat. farina „faina de grau” (SHaineanu Scriban; Pushcariu Candrea Rosetti DA cf. DER; DEX MDA) < far „grau” (Scriban).

a se uita cu un ochi la faina shi cu unul la slanina expr. (pop.) a fi sashiu a suferi de strabism.

cu un ochi la slanina shi cu altul la faina expr. sashiu; ciacar.

scump la taratze shi ieftin la faina / la malai expr. zgarcit la cheltuieli shi risipitor cand nu este cazul.