FÁCTOR factori s. m. I. 1. Element conditzie imprejurare care determina aparitzia unui proces a unei actziuni a unui fenomen. 2. (Mat.) Fiecare dintre elementele unui produs. ◊ Factor prim = fiecare dintre numerele prime prin care se imparte exact un numar dat. Factor comun = numar prin care se divide oricare dintre termenii unei sume de numere. 3. Marime a carei valoare intra prin multiplicare intro relatzie care caracterizeaza un sistem fizicochimic sau tehnic. 4. Marime caracteristica pentru un sistem tehnic un material etc. stabilita prin raportul a doua marimi diferite. II. Functzionar al poshtei care duce corespondentza la destinatzie; poshtash. [Acc. shi: (II) factór] Din fr. facteur lat. factor.

factor sm [At: GHEREA ST. CR. 1 42 / A shi: (12) ~tor / Pl: ~i / E: fr facteur lat factor] 1 Element care determina aparitzia unui proces a unei actziuni a unui fenomen. 2 (Mat) Fiecare dintre termenii unei inmultziri. 3 (Is) ~prim Fiecare dintre numerele prime prin care se imparte exact un numar dat. 4 (Is) ~ comun Numar care imparte exact oricare dintre termenii unei sume neefectuate. 5 Marime a carei valoare reprezinta o corectzie adusa unei relatzii ce caracterizeaza un sistem. 6 Marime caracteristica unui sistem tehnic material etc. definita k raportul dintre doua marimi de natura diferita. 7 (Fiz; is) ~ de putere Raportul dintre puterea activa shi puterea aparenta schimbata la bornele unui circuit de curent alternativ in regim periodic permanent. 8 (Is) ~i fizicochimici Ansamblul conditziilor mediului extern: temperatura umiditatea compozitzia aerului etc. 9 (Blg; is) ~i abiotici Conditzii din mediul lipsit de viatza. 10 (Is) ~i biologici (sau biotici) Totalitate a vietzuitoarelor din mediul in care traieshte un organism. 11 (Inv) Comisionar. 12 (SHis ~poshtal) Poshtash.

FÁCTOR factori s. m. I. 1. Element conditzie imprejurare care determina aparitzia unui proces a unei actziuni a unui fenomen. 2. (Mat.) Fiecare dintre termenii unei inmultziri. ◊ Factor prim = fiecare dintre numerele prime prin care se imparte exact un numar dat. Factor comun = numar care imparte exact oricare dintre termenii unei sume neefectuate. 3. Marime a carei valoare intra prin multiplicare intro relatzie care caracterizeaza un sistem fizicochimic. 4. Marime caracteristica pentru un sistem tehnic un material etc. stabilita prin raportul altor doua marimi diferite. II. Functzionar al poshtei care duce corespondentza la destinatzie; poshtash. [Acc. shi: (II) factór] Din fr. facteur lat. factor.

FÁCTOR¹ factori s. m. 1. Cauza fortza motrice motorul unui proces sau una din conditziile principale ale producerii lui. Industrializarea socialista este factorul principal in transformarea socialista a agriculturii. LUPTA DE CLASA 1950 nr. 78 86. 2. (Mat.) Fiecare din cantitatzile care inmultzite intre ele dau un produs. ◊ Factor prim = fiecare din numerele prime la care se imparte exact un numar dat. Descompunerea unui numar in factori primi v. descompunere. Factor comun v. comun.

FÁCTOR² factori s. m. (Uneori determinat prin «poshtal») Functzionar al poshtei care duce corespondentza la destinatzie. De obicei nu se mishca de la fereastra pina ce nu soseshte factorul. C. PETRESCU A. 459. Petrachi Hulubi factorul pornise la impartzirea corespondentzei in orash. BART E. 20. Clipele cele mai fericite erau sosirea factorului shi aceea cind pe seara treceau singure strada la cutia de peste drum sa puie acolo cu mina lor raspunsul. BASSARABESCU V. 21. Accentuat shi: factór.

FÁCTOR¹ s.m. 1. Ceea ce determina face sa ia nashtere un proces o actziune. 2. (Mat.) Fiecare dintre termenii unui produs. [< fr. facteur cf. lat. factor].

FÁCTOR² s.m. Functzionar agent poshtal care distribuie corespondentza la adresa. [< fr. facteur].

FÁCTOR s. m. 1. conditzie element imprejurare care poate determina influentza sau explica un proces un fenomen o actziune etc. ♦ ~ de productzie = componenta a ansamblului de elemente care iau parte la producerea bunurilor materiale. 2. (mat.) fiecare dintre termenii unui produs. ♦ ~ prim = fiecare dintre numerele prime prin care se imparte exact un numar dat; ~ comun = numar sau polinom prin care se divide oricare dintre termenii unei sume. 3. marime pentru un sistem tehnic un material etc. reprezentand raportul a doua marimi de natura diferita. 4. coeficient. 5. functzionar agent poshtal care distribuie corespondentza; poshtash^[1]. (< fr. facteur lat. factor)

FÁCTOR ~i m. 1) Conditzie esentziala care determina aparitzia unui proces sau fenomen; element care contribuie la producerea unui fenomen sau proces. 2) mat. Element constitutiv al unui produs; termen al unei inmultziri. ◊ ~ prim fiecare dintre numerele prime la care se imparte exact un numar dat. ~ comun numar cu care se inmultzesc totzi termenii unei sume. 3) fiz. Raport dintre doua valori ale aceleiashi marimi. ~ de presiune. /<fr. fracteur lat. factor ~oris

FACTÓR ~i m.: ~ poshtal lucrator la un oficiu poshtal care duce shi distribuie corespondentza shi publicatziile periodice destinatarilor; poshtash. /<fr. facteur lat. factor ~oris

factor m. 1. amploiat care duce obiectele transportate la destinatziunea lor; factor la drumul de fier; 2. Arit. fiecare din cantitatzile cari se multiplica intre ele spre a forma un produs; 3. fig. fiecare din elementele cari concura la un rezultat.

*fáctor m. (rus. germ. faktor fr. facteur d. lat. fáctor óris facator. Cp. cu doctor). Impartzitor de scrisorĭ shi telegrame curier postal sh. a. Mat. Fiecare din numerele care concura sa formeze un product: factor comun. Fig. Fiecare din elementele care concura la un rezultat: factoriĭ politicĭ.

fáctor de risc sint. s. 1992 Element care poate reprezenta un risc v. aterogeneza

fáctor s. m. pl. fáctori

fáctor s. m. pl. fáctori

factor

factor.

FÁCTOR s. I. 1. conditzie. (~ de mediu.) 2. v. agent. II. v. poshtash.

FACTOR s. I. conditzie. (~ de mediu.) II. poshtar poshtash poshta (rar) curier (reg.) poshtalash poshtalau (prin Mold.) plicar (inv.) impartzitor. (A venit ~ cu o recomandata.)

FÁCTOR s. m. (< fr. facteur lat. factor): conditzie element imprejurare care poate influentza determina sau explica la un moment dat un fenomen de ordin lingvistic. ◊ ~ intralingvístic: f. de natura lingvistica situat in interiorul limbii. ◊ ~ extralingvístic: f. de alta natura decat de ordin lingvistic din afara limbii. ◊ ~ intragramaticál: f. de natura gramaticala situat in interiorul gramaticii. ◊ ~ extragramaticál: f. de alta natura decat de ordin gramatical din afara gramaticii.

FACTOR DE SARCINA raport care indica de cate ori solicitarea in timpul unei evolutzii este mai mare decat in zbor normal suprasolicitarea excesiva putand duce la moartea pilotului. In calculi nu se iau factori de sarcina mai mari de 12.