opțiuni
  • info

6 definiții pentru doborât

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOBORẤT, -Ă, doborâți, -te, adj. (Despre oameni) Învins, zdrobit, distrus (sufletește). – V. doborî.

DOBORẤT, -Ă, doborâți, -te, adj. (Despre oameni) Învins, zdrobit, distrus (sufletește). – V. doborî.

doborât1 sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri / E: doborî] 1-12 Doborâre (1-12).

doborất2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie, 96v/26 / V: (înv) ob~, oborít / Pl: ~ấți, ~e / E: doborî] 1 Culcat la pământ. 2 Răsturnat. 3 Ucis. 4 Vânat. 5 (Îvr) Detronat. 6 Făcut să se desprindă și să cadă din locul unde este fixat, atârnat. 7 (D. ființe sau obiecte care zboară sau plutesc prin aer) Făcut să cadă. 8 (D. oameni) Răpus. 9 Copleșit. 10 Desființat. 11 (D. un rezultat deosebit, mai ales sportiv) Depășit. 12 (Înv; Ban, Olt) Coborât.

DOBORÎ́T, -Ă, doborîți, -te, adj. (Despre oameni) Învins, zdrobit, distrus.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DOBORÂT adj. 1. v. răsturnat. 2. v. culcat.

DOBORÎT adj. 1. culcat, răsturnat, trîntit. (Niște scaune ~.) 2. culcat, tăvălit, (pop.) pologit. (Un lan de grîu ~.)

Intrare: doborât
doborât adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • doborât
  • doborâtul
  • doborâtu‑
  • doborâtă
  • doborâta
plural
  • doborâți
  • doborâții
  • doborâte
  • doborâtele
genitiv-dativ singular
  • doborât
  • doborâtului
  • doborâte
  • doborâtei
plural
  • doborâți
  • doborâților
  • doborâte
  • doborâtelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

doborât, doborâtăadjectiv

etimologie:
  • vezi doborî DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.