disensiune sf [At: LB / V: (rar) disensie / P: ~siu~ / Pl: ~ni / E: fr dissénsion lat dissensio onis] 1 Neintzelegere cauzata de nepotrivirea de sentimente de interese de pareri etc. Si: dezacord. 2 Cearta.

DISENSIÚNE disensiuni s. f. Discordie sau cearta pricinuita de nepotrivirea sentimentelor sau a parerilor; dezacord. V. neintzelegere dezbinare. Opozitzia profita de neputintza guvernului carel preocupa micile shi eternele disensiuni personale. REBREANU R. I 262.

DISENSIÚNE s.f. Discordie neintzelegere cearta (cauzata de nepotrivirea unor interese a unor opinii etc.); dezacord. [Pron. siu. / cf. fr. dissension lat. dissensio].

DISENSIÚNE s. f. discordie neintzelegere cauzata de nepotrivirea de interese de pareri etc.; dezacord. (< fr. dissension lat. dissensio)

DISENSIÚNE ~i f. Neintzelegere cauzata de nepotrivirea unor interese sau pareri intre doua sau mai multe persoane; diferend; dezacord. [Art. disensiunea; G.D. disensiunii; Sil. siu] /<fr. dissension lat. dissensio ~onis

* disensiúne f. (lat. dissénsio ónis. V. simt). Discordie neintzelegere nepotrivire de ideĭ.

disensie sf vz disensiune

disensiúne (siu) s. f. g.d. art. disensiúnii; pl. disensiúni

disensiúne s. f. (sil. siu) g.d. art. disensiúnii; pl. disensiúni

disensiune.

DISENSIÚNE s. v. neintzelegere.

DISENSIUNE s. animozitate cearta conflict dezacord dezbinare diferend discordie discutzie disputa divergentza gilceava invrajbire litigiu neintzelegere vrajba zizanie (inv. shi pop.) price pricina sfada (pop. shi fam.) circota dihonie rik (pop.) hartza (inv. shi reg.) pricaz scirba toi (reg.) bucluc hira poanca sfadalie zoala (Mold. shi Transilv.) poara (Bucov. shi Transilv.) shcort (inv.) dezunire gilcevire imponcishare judetz neashezare neunire pira pricinuire pricire prigoana prigonire zavistie zurbava (grecism inv.) filonichie (fig.) ciocnire. (~ dintre doua persoane.)

Disensiune ≠ acord intzelegere