11 definitzii pentru dezvatz
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DEZVẮTZ s. n. Faptul de a (se) dezvatza; dezobishnuire. Din dezvatza (derivat regresiv).
DEZVẮTZ s. n. Faptul de a (se) dezvatza; dezobishnuire. Din dezvatza (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
dezvắtz sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~uri / E: drr dezvatza] Dezobishnuire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEZVẮTZ s. n. (Mai ales in corelatzie cu «invatz») Faptul de a se dezvatza; dezobishnuire. E adevarat k tot invatzul are dezvatz. E mai greu dezvatzul. STANCU D. 44. Invatzul are shi dezvatz nu shtii dumneata? CARAGIALE O. I 64.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEZVẮTZ n. Pierdere a unei deprinderi; debarasare de o obishnuintza; dezobishnuintza. /v. a dezvatza
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
1) dezvắtz n. pl. urĭ. Dezobishnuintza. Prov. Invatzu are shi dezvatz daca teaĭ obishnuit cu un lucru cind il aĭ te potzĭ dezobishnuĭ cind nul aĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
desvatz n. ceeace se desvatza: invatzul are shi desvatz. [V. invatz].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
dezvắtz s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
dezvatz s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DEZVATZ s. v. dezbarare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DEZVATZ s. debarasare dezbarare dezobishnuire dezvatzare scapare. (~ de un viciu.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dezvatz ≠ invatz
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dezvatzsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a (se) dezvatza. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dezbarare dezobishnuire antonime: invatz
- E adevarat k tot invatzul are dezvatz. E mai greu dezvatzul. STANCU D. 44. DLRLC
- Invatzul are shi dezvatz nu shtii dumneata? CARAGIALE O. I 64. DLRLC
-
etimologie:
- dezvatza DEX '98 DEX '09