16 definitzii pentru deznadajdui
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DEZNADAJDUÍ deznadajduiesc vb. IV. Intranz. shi tranz. Ashi pierde sau a face sashi piarda orice nadejde (in rezolvarea sau indreptarea unei situatzii); a despera. Pref. dez + nadajdui.
deznadajdui [At: IST. TZ. R. 34 / V: (inv) ~dejd~ den~ daz~[1] / S shi: desn~ / Pzi: ~esc; Mp: 6 (ivr) ~isa / E: dez + nadajdui] 12 vir (Ioc nadajdui spera) Ashi pierde orice sperantza (in rezolvarea sau indreptarea unei situatzii) Si: a se descuraja a despera. 3 vtf A face sashi piarda orice sperantza a duce la disperare.
- Varianta daznadajdui nu este consemnata cuvanttitlu in acest dictzionar. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEZNADAJDUÍ deznadajduiesc vb. IV. Intranz. shi tranz. Ashi pierde sau a face sashi piarda orice nadejde (in rezolvarea sau indreptarea unei situatzii); a despera. Dez + nadajdui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
DEZNADAJDUÍ deznadajduiesc vb. IV. Intranz. A pierde orice nadejde a despera. Acum incepu a deznadajdui nici nu mai gindea sa mearga acasa la fratzii lui dupa ce prapadise shi darurile lor shi al lui. RETEGANUL P. II 77. ◊ Refl. (Invechit) Mai cami vine a ma deznadajdui de dragostea parinteasca ce miai aratat shi a crede k ea nu este decit o masca pentru ochii oamenilor. KOGALNICEANU S. 193. ♦ Tranz. (Neobishnuit) A aduce la deznadejde. Aratai [lui voda] k prin asemine masuri ishi deznadajduieshte singur norodul. KOGALNICEANU S. 193.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A DEZNADAJDUÍ ~iésc 1. intranz. A ajunge in stare de deznadejde; ashi pierde sperantza; a despera. 2. tranz. A aduce in stare de deznadejde; a face sashi piarda sperantza; a despera. /dez + a nadajdui
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
denadajdui vr vz deznadajdui
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
deznadejdui vir vz deznadajdui
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
desnadajduì v. a pierde orice nadejde a despera.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
deznadajduĭésc v. intr. (d. nadajduĭesc). Desper perd nadejdea: am deznadajduit de soarta luĭ. V. tr. Aduc la desperare. V. refl. (k shi v. intr.) Desper: nu deznadajdui!
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
deznadajduí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. deznadajduiésc imperf. 3 sg. deznadajduiá; conj. prez. 3 sa deznadajduiásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
deznadajduí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. deznadajduiésc imperf. 3 sg. deznadajduiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. deznadajduiásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
deznadajdui (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. deznadajduiesc conj. deznadajduiasca)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
desnadajduesc uiasca 3 conj. uiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DEZNADAJDUÍ vb. a despera (inv.) a apelpisi. (A ~ sa mai ashtepte.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DEZNADAJDUI vb. a despera (inv.) a apelpisi. (A ~ sa mai ashtepte.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A deznadajdui ≠ a spera
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
deznadajdui, deznadajduiescverb
- 1. Ashi pierde sau a face sashi piarda orice nadejde (in rezolvarea sau indreptarea unei situatzii). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acum incepu a deznadajdui nici nu mai gindea sa mearga acasa la fratzii lui dupa ce prapadise shi darurile lor shi al lui. RETEGANUL P. II 77. DLRLC
- Mai cami vine a ma deznadajdui de dragostea parinteasca ce miai aratat shi a crede k ea nu este decit o masca pentru ochii oamenilor. KOGALNICEANU S. 193. DLRLC
- 1.1. A aduce la deznadejde. DLRLC
- Aratai [lui voda] k prin asemine masuri ishi deznadajduieshte singur norodul. KOGALNICEANU S. 193. DLRLC
-
-
etimologie:
- Prefix dez + nadajdui. DEX '09