opțiuni
  • info

7 definiții pentru dezbărare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZBĂRÁRE s. f. Acțiunea de a se dezbăra; dezvăț. – V. dezbăra.

DEZBĂRÁRE s. f. Acțiunea de a se dezbăra; dezvăț. – V. dezbăra.

dezbărare sf [At: POLIZU / E: dezbăra] 1 Determinare (a unei persoane, unui animal etc.) să renunțe la o deprindere (rea) Si: dezvățare. 2 (Pex) Dezobișnuire. 3 (Pex) Pronunțare. 4 Despărțire (a cuiva) de cineva sau de ceva. 5 Îndepărtare (a cuiva). 6 Eliberare (a cuiva).

DEZBĂRÁRE s. f. Acțiunea de a se dezbăra; dezobișnuire, dezvăț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezbăráre s. f., g.-d. art. dezbărắrii

dezbăráre s. f., g.-d. art. dezbărării

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZBĂRÁRE s. debarasare, dezobișnuire, dezvăț, dezvățare, scăpare. (~ de un viciu.)

DEZBĂRARE s. debarasare, dezobișnuire, dezvăț, dezvățare, scăpare. (~ de un viciu.)

Intrare: dezbărare
dezbărare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezbărare
  • dezbărarea
plural
  • dezbărări
  • dezbărările
genitiv-dativ singular
  • dezbărări
  • dezbărării
plural
  • dezbărări
  • dezbărărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezbărare, dezbărărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi dezbăra DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.