dezagregare sf [At: COSTINESCU / S shi: (inv) desa~ / V: (ivr) dizg~ / Pl: ~gari / E: dezagrega] 1 Desfacere a corpurilor mai ales a rocilor in partzile componente prin actziunea factorilor externi (chimici shi fizici) Si: (rar) dezagregatzie. 2 (Pex) Descompunere. 3 (Rar) Alterare a alimentelor. 4 (Fiz; imp) Dezintegrare radioactiva. 5 Transformare chimica a unui material sau a unei combinatzii chimice insolubile in apa in una sau mai multe substantze solubile cu ajutorul unor reactivi specifici Si: descompunere. 6 (Fig) Pierdere a coeziunii etc. Si: destramare dezmembrare. 7 (Muz) Absentza a armoniei fonice bazata pe introducerea unor elemente noi in tehnica compozitziei. 8 (Med; is) ~ mentala (sau psihica) Tulburare a sintezei mentale Si: schizofrenie.

DEZAGREGÁRE dezagregari s. f. Actziunea de a (se) dezagrega; desfacere (a unui corp) in partzile lui constitutive. V. descompunere. Dezagregarea unei roci. ◊ Fig. K sa nu devenim suspectzi de iacobinism am lasat «Fratzia» in umbra in dezagregare in loc so inzestram cu o garda proprie. CAMIL PETRESCU B. 214.

DEZAGREGÁRE s.f. Actziunea de a se dezagrega shi rezultatul ei. ♦ Transformare chimica a unui material sau a unei substantze insolubile in dizolvantzi obishnuitzi in substantze dintre care cel putzin una este solubila. ♦ Distrugere a starii de coeziune a unei roci sub actziunea agentzilor geomorfologici externi. [< dezagrega].

DEZAGREGÁRE s. f. 1. actziunea de a (se) dezagrega. 2. transformare chimica a unui material sau a unei substantze insolubile in dizolvantzi obishnuitzi in substantze dintre care cel putzin una este solubila. 3. distrugere a starii de coeziune a unei roci sub actziunea agentzilor geomorfologici externi. (< dezagrega)

!dezagregáre (dezagre/deza) s. f. g.d. art. dezagregắrii; pl. dezagregắri

dezagregáre s. f. (sil. gre; mf. dez) g.d. art. dezagregarii; pl. dezagregari

DEZAGREGÁRE s. v. dezintegrare.

DEZAGREGARE s. dezintegrare. (~ unui corp.)

dezagregare (engl.= disintegration weather) (petrogr.) fragmentarea unei roci in partzile ei constituente modificarea fizica a echilibrelor petrografice preexistente determinata de actziunea factorilor exogeni a apei shi aerului in mishcare a variatziilor termice ale atmosferei (insolatzia sau termoclastia gelivatzia sau crioclastia) a activitatzii org. etc. Produsele formate prin d. au supr. specifica mult mai mare decat cea a materialului din care provin (ex. grohotishuri gruss detritus mineral etc.) shi sunt conditzionate cantitativ shi calitativ de natura materialului supus d. shi de pozitzia lui in raport cu factorii de clima shi relief. V. shi alterare.