dezagregare sf [At: COSTINESCU / S shi: (inv) desa~ / V: (ivr) dizg~ / Pl: ~gari / E: dezagrega] 1 Desfacere a corpurilor mai ales a rocilor in partzile componente prin actziunea factorilor externi (chimici shi fizici) Si: (rar) dezagregatzie. 2 (Pex) Descompunere. 3 (Rar) Alterare a alimentelor. 4 (Fiz; imp) Dezintegrare radioactiva. 5 Transformare chimica a unui material sau a unei combinatzii chimice insolubile in apa in una sau mai multe substantze solubile cu ajutorul unor reactivi specifici Si: descompunere. 6 (Fig) Pierdere a coeziunii etc. Si: destramare dezmembrare. 7 (Muz) Absentza a armoniei fonice bazata pe introducerea unor elemente noi in tehnica compozitziei. 8 (Med; is) ~ mentala (sau psihica) Tulburare a sintezei mentale Si: schizofrenie.