7 definitzii pentru detracat
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DETRACÁT A detracatzi te adj. (Livr.; adesea substantivat) Smintit tzicnit dezechilibrat; decazut din punct de vedere moral. V. detraca. Cf. fr. détraqué.
DETRACÁT A detracatzi te adj. (Livr.; adesea substantivat) Smintit tzicnit dezechilibrat; decazut din punct de vedere moral. V. detraca. Cf. fr. détraqué.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
detracat ~a [At: GHEREA ST. CR. II 336 / Pl: ~atzi ~e / E: detraca] (Liv) 1 a (D. mashini mecanisme) Care este defectat. 23 smf a (Persoana) dezechilibrata (mintal). 45 smf a (Pex) (Persoana) decazuta din punct de vedere moral.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DETRACÁT A detracatzi te adj. (Despre oameni) Dezechilibrat stricat; (rar despre obiecte) stricat defectat deranjat. Aparat detracat. CAMIL PETRESCU T. I 253. [Tolstoi] nea zugravit un mistic un pesimist detracat. GHEREA ST. CR. II 336.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DETRACÁT A adj. Stricat dezechilibrat deshantzat; tzicnit. ♦ (Rar; despre mashini) Stricat defect. [< fr. détraqué].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
* detracát a adj. shi s. (fr. détraqué d. détraquer a strica mecanizmu a turbura v. vfr. trace mers urma). Persoana cu corpu shi spiritu stricat de vitziĭ: betzia mareshte numaru detracatzilor.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DETRACÁT adj. v. defect defectat deranjat dereglat dezechilibrat stricat tulburat zdruncinat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
detracat adj. v. DEFECT. DEFECTAT. DERANJAT. DEREGLAT. DEZECHILIBRAT. STRICAT. TULBURAT. ZDRUNCINAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular |
|
| ||
plural |
|
|
detracat, detracataadjectiv
- 1. Decazut din punct de vedere moral. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: decazut dezechilibrat deshantzat smintit tzicnit
- [Tolstoi] nea zugravit un mistic un pesimist detracat. GHEREA ST. CR. II 336. DLRLC
-
- Aparat detracat. CAMIL PETRESCU T. I 253. DLRLC
-
-
etimologie:
- detraca DEX '98 DEX '09
- détraqué DEX '09 DEX '98 DN