7 definiții pentru defectat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEFECTÁT, -Ă, defectați, -te, adj. Care nu mai funcționează normal; stricat. – V. defecta.
defectat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: defecta] 1-6 Defectare (1-6). 7-8 Stricare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
defectat2, ~ă a [At: DLR ms / Pl: ~ați, ~e / E: defecta] (D. mașini, aparate) 1-3 Care nu (mai) funcționează (bine). 4-6 Care a fost făcut să nu (mai) funcționeze (bine). 7-8 Stricat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFECTÁT, -Ă, defectați, -te, adj. Cu defect (1), care nu mai funcționează (bine); stricat. – V. defecta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
DEFECTÁT, -Ă, defectați, -te, adj. Cu defect, care nu mai funcționează bine; stricat. Mașină defectată.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEFECTÁT adj. v. defect.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEFECTAT adj. defect, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit. (Un mecanism, un ceas ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
defectat, defectatăadjectiv
-
- Mașină defectată. DLRLC
-
etimologie:
- defecta DEX '98 DEX '09