DEFÉCT A defectzi te s. n. adj. 1. S. n. Lipsa scadere imperfectziune materiala fizica sau morala; cusur hiba. ♦ Deranjament stricaciune care impiedica functzionarea normala a unei mashini a unui aparat. ♦ Ceea ce nu este conform regulilor stabilite intrun anumit domeniu. ♦ Dezavantaj inconvenient. 2. Adj. Care sa defectat sa stricat; care are un defect (1). Din lat. defectus germ. Defekt.

defect ~a [At: HELIADE O. II 189 / V: ~et / Pl: ~ctzi ~e shi (inv; sn) ~uri / E: ger Defekt lat defectus] 1 sn Lipsa. 2 sn Neajuns. 35 sn Imperfectziune (materiala) (fizica sau) morala Si: beteshug cusur hiba viciu. 6 sn (Fiz; is) ~ de masa Diferentza dintre suma maselor protonilor shi neutronilor^[1] componentzi ai nucleului de atom shi masa reala a nucleului acelui atom. 78 sn (Teh; shis ~ de executzie ~ de fabricatzie) Lipsa de calitate (in ansamblu sau) locala a unui produs in raport cu calitatea ceruta. 9 sn Deranjament. 10 sn Stricaciune. 11 sn Defectziune care impiedica functzionarea unei mashini. 12 sn Ceea ce nu este conform anumitor reguli stabilite intrun domeniu. 13 sn Gresheala. 14 sn Ceea ce este necorespunzator cerintzelor. 15 sn (Ie; rar) A cadea in ~ul... A greshi intro anumita privintza. 16 a Care are lipsuri. 1719 a Cu imperfectziuni (materiale) (fizice sau) morale. 2021 a (D. un produs) Lipsit de calitate (in ansamblu sau) local. 22 a (D. aparate) Care are un deranjament. 2324 a (D. mashini) Care nu functzioneaza (bine). 25 a Care nu este conform regulilor stabilite intrun domeniu. 26 Care nu respecta cerintzele. modificata

DEFÉCT A defectzi te s. n. adj. 1. S. n. Lipsa scadere imperfectziune materiala fizica sau morala; cusur meteahna neajuns beteshug hiba. ♦ Deranjament stricaciune care impiedica functzionarea unei mashini a unui aparat. ♦ Ceea ce nu este conform anumitor reguli stabilite intrun anumit domeniu. ♦ Dezavantaj inconvenient. 2. Adj. Care sa defectat sa stricat; care are un defect (1). Din lat. defectus germ. Defekt.

DEFÉCT² A defectzi te adj. Cu stricaciuni cu imperfectziuni; defectat stricat. Fetitza tira prin casa cu sfoara un automobil de tabla defect. C. PETRESCU I. II 152.

DEFÉCT A adj. Care nu mai este in stare de functzionare; stricat. [< lat. defectus].

DEFÉCT A I. adj. care sa defectat sa stricat. II. s. n. 1. imperfectziune lipsa cusur. ♦ deranjament dereglare care impiedica functzionarea unei mashini a unui aparat mecanism etc. ♦ dezavantaj inconvenient. 2. (fiz.) defect de masa = diferentza dintre suma particulelor constitutive ale unui atom shi masa reala a acestuia. (< lat. defectus germ. Defekt)

DEFÉCT¹ ~ta (~tzi ~te) Care prezinta imperfectziuni; cu neajunsuri. /<lat. defectus germ. Defekt

deféct¹ adj. m. pl. deféctzi; f. defécta pl. defécte

deféct adj. m. pl. deféctzi; f. sg. defécta pl. defécte

DEFÉCT s. adj. 1. s. cusur deficientza imperfectziune insuficientza lacuna lipsa meteahna neajuns pacat scadere slabiciune viciu (livr.) carentza racila tara (pop. shi fam.) beteshug (reg. shi fam.) hiba (reg.) madea teahna (Olt. Munt. shi Mold.) ponos (inv.) gresheala lichea nedesavirshire rautate. (Are nenumarate ~.) 2. s. v. anomalie. 3. s. v. patima. 4. s. v. defectziune. 5. adj. defectat deranjat dereglat stricat (rar) detracat smintit. (Un mecanism un ceas ~.)

DEFECT s. adj. 1. s. cusur deficientza imperfectziune insuficientza lacuna lipsa meteahna neajuns pacat scadere slabiciune viciu (livr.) carentza racila tara (pop. shi fam.) beteshug (reg. shi fam.) hiba (reg.) madea teahna (Olt. Munt. shi Mold.) ponos (inv.) gresheala lichea nedesavirshire rautate. (Are nenumarate ~.) 2. s. anomalie cusur (pop.) meteahna. (Are un ~ congenital.) 3. s. cusur dar meteahna narav patima viciu (pop. si fam.) pirtzag (pop.) invatz (reg.) madea natura naravie parfie teahna (prin Bucov.) basau. (Are ~ betziei.) 4. s. defectare defectziune deranjament dereglare. (~ in functzionarea unui aparat.) 5. adj. defectat deranjat dereglat stricat (rar) detracat smintit. (Un mecanism un ceas ~.)

DEFECT. Subst. Defect defectuozitate (rar) lipsa deficientza neajuns carentza scadere lacuna (fig.) slabiciune (fig.) cusur hiba (reg.) viciu tara racila (livr. fig.) beteshug (pop. fig.) meteahna (pop.) imperfectziune nedesavirshire (rar). Defectziune defectare pana scurt circuit deranjament dereglaj dereglare stricare stricaciune deteriorare. Dezavantaj inconvenient. Adj. Defect defectat stricat degradat uzat deteriorat; defectuos vicios; imperfect cu defecte cu lipsuri cu neajunsuri deficient. Vb. A fi defect. A se defecta a se deregla a se strica a se uza a se degrada a se deteriora; a defecta a deregla a strica a deteriora a degrada. V. dezordine eroare imoralitate.