8 definiții pentru despicat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESPICÁT, -Ă, despicați, -te, adj. Tăiat, desfăcut de-a lungul; crăpat. – V. despica.
DESPICÁT, -Ă, despicați, -te, adj. Tăiat, desfăcut de-a lungul; crăpat. – V. despica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
despicat1 sn [At: PAMFILE, I. C. 125 / V: (Îrg) dis~, (reg) deșp~ / Pl: (rar) ~uri / E: despica] 1-16 Despicare (1-2, 6-19).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
despicat2, ~ă a [At: CANTEMIR, I. I. I, 113 / V: (îrg) dis~, (reg) deșp~ / Pl: ~ați, ~e / E: despica] 1-2 (D. obiecte dure) Desfăcut în două sau mai multe bucăți, de-a lungul (sau, rar, de-a latul), cu ajutorul unui obiect ascuțit, dur. 3-4 (Teh; d. lemn) Desfăcut (manual sau) mecanizat paralel cu fibra lemnoasă, pentru a obține scânduri, doage, șindrilă etc. 5 (Fig) Chinuit de o durere insuportabilă. 6 (D. obiecte) Spart de la sine în bucăți, ca și cum ar fi despicat de cineva. 7-8 (D. obiecte de îmbrăcăminte) Sfâșiat de-a lungul (de la sine sau) de către cineva. 9 (Asr; d. trupuri, carne) Spintecat printr-o tăietură lungă și adâncă Si: (înv) despintecat2 (1). 10 (D. pământ) Crăpat, formând o falie adâncă. 11 (Îvr; d. ape) Despărțit în două, lăsând la mijloc uscatul. 12 (D. obiecte) Desfăcut în părțile simetrice din care este format. 13 (Pop; d. muguri, boboci) Deschis, începând să înflorească. 14 (Înv; d. terenuri) Împărțit în loturi. 15 (Îvr; d. atomi) Descompus în particule. 16 (D. arbori) Ramificat2. 17 (D. aer, apă) A cărui rezistență este învinsă și prin care se înaintează rapid. 18 (Fig) Pătruns cu mintea dincolo de aparențe. 19 (Ind) Șpăltuit2. 20 (D. îmbrăcăminte) Care are o despicătură din croială. 21 (Reg; d. culoarea părului) Înspicat2. 22 (Reg; d. voce) Răspicat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESPICÁT, -Ă, despicați, -te, adj. Tăiat, desfăcut de-a lungul (în două sau mai multe părți); crăpat. Ziua, liliecii se retrag în crăpăturile munților, dormind spînzurați între pereții de piatră despicați. BOGZA, C. O. 173. ◊ Fig. [Pisica] miorlăia dușmănos, răsucind și întinzînd coada stufoasă și mă fixa cu ochii despicați și crescuți. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 73.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DESPICÁT adj. 1. crăpat, spart, spintecat, tăiat. (Lemne de foc ~.) 2. v. spintecat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DESPICÁT s. v. despicare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DESPICAT adj. 1. crăpat, spart, spintecat, tăiat. (Lemne de foc ~.) 2. spintecat. (Cu pîntecele ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESPICAT s. crăpare, crăpat, despicare, spargere, spart, spintecare, spintecat, tăiat, tăiere. (~ lemnelor de foc.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
despicat, despicatăadjectiv
- 1. Tăiat, desfăcut de-a lungul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ziua, liliecii se retrag în crăpăturile munților, dormind spînzurați între pereții de piatră despicați. BOGZA, C. O. 173. DLRLC
- [Pisica] miorlăia dușmănos, răsucind și întinzînd coada stufoasă și mă fixa cu ochii despicați și crescuți. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 73. DLRLC
-
etimologie:
- despica DEX '98 DEX '09