despicat² ~a a [At: CANTEMIR I. I. I 113 / V: (irg) dis~ (reg) deshp~ / Pl: ~atzi ~e / E: despica] 12 (D. obiecte dure) Desfacut in doua sau mai multe bucatzi dea lungul (sau rar dea latul) cu ajutorul unui obiect ascutzit dur. 34 (Teh; d. lemn) Desfacut (manual sau) mecanizat paralel cu fibra lemnoasa pentru a obtzine scanduri doage shindrila etc. 5 (Fig) Chinuit de o durere insuportabila. 6 (D. obiecte) Spart de la sine in bucatzi k shi cum ar fi despicat de cineva. 78 (D. obiecte de imbracaminte) Sfashiat dea lungul (de la sine sau) de catre cineva. 9 (Asr; d. trupuri carne) Spintecat printro taietura lunga shi adanca Si: (inv) despintecat² (1). 10 (D. pamant) Crapat formand o falie adanca. 11 (Ivr; d. ape) Despartzit in doua lasand la mijloc uscatul. 12 (D. obiecte) Desfacut in partzile simetrice din care este format. 13 (Pop; d. muguri boboci) Deschis incepand sa infloreasca. 14 (Inv; d. terenuri) Impartzit in loturi. 15 (Ivr; d. atomi) Descompus in particule. 16 (D. arbori) Ramificat². 17 (D. aer apa) A carui rezistentza este invinsa shi prin care se inainteaza rapid. 18 (Fig) Patruns cu mintea dincolo de aparentze. 19 (Ind) SHpaltuit². 20 (D. imbracaminte) Care are o despicatura din croiala. 21 (Reg; d. culoarea parului) Inspicat². 22 (Reg; d. voce) Raspicat².