despartzit² ~a a [At: (a. 1773) IORGA S. D. XII 88 / V: (inv) ~per~ (ivr) dis~ / Pl: ~itzi ~e / E: despartzi] 1 (D. un tot) Care shia pierdut coeziunea. 2 (D. un intreg) Care a fost descompus. 3 (D. un intreg) Care sa divizat. 4 (D. partzi componente) Care sa separat. 5 (D. partzi componente) Care sa indepartat. 6 (Mat; ivr; d. un numar) Impartzit². 7 Clasificat². 8 (D. rauri drumuri etc.) Bifurcat². 9 (Pan) Care are origine comuna shi evolutzii diferite. 10 (Ivr; d. partzi simetrice ale corpului) Care se indeparteaza temporar. 11 (Fig) Invrajbit². 12 (Inv) Despicat². 13 Desprins de alte elemente de aceeashi natura. 14 (D. elemente) Izolat dintrun tot. 15 Desfacut². 16 Rupt². 17 (D. elemente identice sau diferite) Indepartat². 18 (Pan) Deosebit². 1921 (D. oameni) Care a renuntzat (la un obiect) (la o credintza religioasa sau) la o convingere. 2223 (D. oameni) Care au incetat de a mai fi impreuna (temporar sau) definitiv. 2425 (D. oameni) Care a plecat in alta parte (temporar sau) definitiv. 2627 (Spc; d. fiintze) Care (sa desfacut sau) a fost facut sa se desfaca dintro lupta incaierare etc. Si: (inv) despreunat² (910). 2829 (D. iubitzi) Care (nu se mai iubesc sau) au fost facutzi sa nu se mai iubeasca Si: (inv) despreunat² (12). 3031 (D. amantzi) Care (nu mai au sau) au fost facutzi sa nu mai aiba relatzii sexuale impreuna Si: (inv) despreunat² (34). 3233 (D. sotzi) Care (nu mai convietzuiesc sau) au fost facutzi sa nu mai convietzuiasca Si: (inv) despreunat² (56). 3435 (D. sotzi) Care (au divortzat sau) au fost facutzi sa divortzeze Si: (inv) despreunat² (78). 36 (Inv; d. legaturi matrimoniale) Desfacut². 3738 (D. un spatziu) Segmentat (prin interpunerea a ceva sau) printro linie de demarcatzie. 3940 (D. fiintze) Impiedicat (sa mai intre in contact nemijlocit sau) sa mai comunice prin ceva care se interpune. 4142 Indepartat (printrun interval de timp sau) printrun moment de demarcatzie in timp. 43 (Inv) TZinut deoparte. 4445 Delimitat (de cineva sau) de ceva. 46 Constituit k o separatzie de restul indivizilor. 47 (Inv) Deslushit cu privirea.

DESPARTZÍT² A despartzitzi te adj. 1. Separat (unul de altul). 2. (Despre sotzi) Care nu mai traieshte impreuna cu celalalt; divortzat. 3. Izolat instrainat. Despartzite de restul lumii apele Oltului vor continua sa strabata cimpia. BOGZA C. O. 139. 4. (Invechit) Deosebit diferit. Deshi despartzite lucrurile au unire. CONACHI P. 260.

NEINTRULOCAT adj. (Mold.) Despartzit. Doi fratzi... carii cu starea locului shi cu departarea deosabirii trupeshti macar k ... departatzi shi cu petreacerea neintrulocatzi ar fi... insa dupa a sufletelor ... pururea nedepartatzi. CANTEMIR DIVANUL s. v. introloca. Etimologie: pref. ne + intrulocat. Vezi shi introloca.

DESPARTZÍT adj. 1. v. razletzit. 2. v. divortzat. 3. v. separat.

DESPARTZÍT adj. v. deosebit dezbinat diferit divers felurit invrajbit variat.

DESPARTZIT adj. 1. izolat razletzit separat (pop.) raznit (inv.) osebit. (Pasare ~ de stol.) 2. (JUR.) divortzat (inv.) impartzit. (Sotzi ~.) 3. izolat separat. (Camere complet ~.)

despartzit adj. v. DEOSEBIT. DEZBINAT. DIFERIT. DIVERS. FELURIT. INVRAJBIT. VARIAT.