deslushit¹ sn [At: MDA ms / V: (ivr) das~ dos~ ~sclu~ doslo~ / Pl: ~uri / E: deslushi] 19 Deslushire (19). 10 Descifrare. 11 (Inv) Citire.

deslushit² ~a a [At: DEX / V: (ivr) das~ dos~ ~sclu~ doslo~ / Pl: ~itzi ~e / E: deslushi] 1 (D. un sunet zgomot) Distins cu greutate. 2 (Pex) Auzit². 3 Care este vazut in intuneric sau intrun spatziu slab luminat. 4 Care se contureaza cu claritate. 5 (D. idei probleme notziuni) Care se desprind dintrun complex de idei probleme notziuni. 6 (Pex) Care a fost facut sa devina clar limpede explicit Si: clarificat elucidat lamurit. 7 (D. idei probleme) Devenit limpede explicit. 8 (D. om) Facut sa intzeleaga. 9 Lamurit asupra unui lucru fapt etc. 10 Desprins². 11 Descifrat². 12 (Inv) Citit².

DESLUSHÍT A deslushitzi te adj. 1. Care se aude bine. V. clar. Se oprira shishi aplecara urechea k sa auda picushurile abia deslushite ale dezghetzului. SADOVEANU P. M. 153. Vocile... patrund in baraca deslushite. SAHIA N. 83. ◊ (Adverbial) Glasul ceterei sauzea mai deslushit. CAMILAR T. 89. Dar in aceasta tacere se aud deodata deslushit tot mai aproape shi mai aproape pashi de cai de oameni. GHEREA ST. CR. II 139. Balan satzi aleaga din gura ce spui daca nu vorbeshti deslushit. CREANGA P. 151. 2. Care se vede clar precis lamurit. Totul pare acum deslushit prin marea claritate a undelor. BOGZA C. O. 350. Umbra creshtea in forme din ce in ce mai deslushite... Desigur cai ea. BART E. 185. ◊ (Adverbial) Feodor nu putea sa vada deslushit cine este feciorul care venise linga el. GALACTION O. I 677. 3. Lamurit precis pe intzeles. Am citit... raspunsul dvoastra nu tocmai deslushit. VLAHUTZA O. A. 431. Sa trecem insa mai departe poate vom gasi o mai deslushita aplicare a teoriilor. GHEREA ST. CR. II 46. ◊ (Adverbial) Mai bine este sa ashtepte sosirea nunciului Malaspina... de la care vor afla mai mult shi mai deslushit shi vor shti ce este de facut. BALCESCU O. II 267.

DESLUSHÍT ~ta (~tzi ~te) 1) v. DESLUSHI. 2) shi adverbial Care se aude sau se vede bine; clar; distinct. /v. a deslushi

deslushit a. shi adv. limpede: vorbeshte deslushit.

deslushít a adj. Lamurit clar. Adv. A vorbi deslushit.

DESLUSHÍT adj. adv. 1. adj. v. clar. 2. adv. v. bine. 3. adj. v. citetz. 4. adj. clar explicit expres inteligibil lamurit limpede net precis raspicat (livr.) comprehensibil (inv.) apriat (fig.) neted transparent. (Un sens ~; o afirmatzie ~.) 5. adv. v. clar.

DESLUSHIT adj. adv. 1. adj. clar distinct evident lamurit limpede precis (inv.) apriat chiar (fig.) curat. (O imagine ~; o pronuntzie ~.) 2. adv. bine clar distinct lamurit limpede (reg.) razvedit. (A vedea ~.) 3. adj. citetz clar (livr.) lizibil. (Un scris ~.) 4. adj. clar explicit expres inteligibil lamurit limpede net precis raspicat (livr.) comprehensibil (inv.) apriat (fig.) neted transparent. (Un sens ~; o afirmatzie ~.) 5. adv. clar explicit expres lamurit limpede raspicat (rar) aievea (inv.) apriat chiar (fig.) curat. (Iam spus ~.)

Deslushit ≠ nedeslushit neclar nelamurit vag