19 definitzii pentru desinentza
din care- explicative (12)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DESINÉNTZA desinentze s. f. Element morfologic care adaugat la tema unui cuvant exprima in flexiunea nominala cazul numarul (la adjectiv shi genul) iar in flexiunea verbala persoana numarul (shi diateza). Din fr. désinence.
DESINÉNTZA desinentze s. f. Element morfologic care adaugat la tema unui cuvant exprima in flexiunea nominala cazul numarul (la adjectiv shi genul) iar in flexiunea verbala persoana numarul (shi diateza). Din fr. désinence.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
desinentza sf [At: I. GOLESCU C. / V: dezi~ (inv) ~tzia[1] ~nintza / Pl: ~tze / E: fr désinence lat desinentia] (Grm) 1 Element morfologic care se adauga dupa tema sau radacina unui cuvant pentru a arata numarul shi cazul la substantive genul numarul shi cazul la adjective persoana (shi numarul) la verbe. 2 (Pex) Terminatzie a unui cuvant. modificata
- Varianta desinentzia nu este consemnata in acest dictzionar. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESINÉNTZA desinentze s. f. (Gram.) Element morfologic care se adauga in limbile flexionare la tema unui verb pentru a arata persoanele shi la tema unui substantiv sau adjectiv pentru a arata cazurile. Folosinduse prepozitziile in locul desinentzelor cazuale rolul prepozitziilor shi numarul lor creshte. GRAUR F. L. 181.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESINÉNTZA s.f. Element morfologic care se adauga in limbile flexionare la tema unui cuvant pentru a arata persoanele (la verbe) shi cazurile (la substantive adjective etc.). [Var. dezinentza s.f. / cf. fr. désinence lat. t. desinentia].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESINÉNTZA s. f. element gramatical care se adauga la sfarshitul unui cuvant pentru a constitui o forma de conjugare (la verb) sau declinare (la substantiv adjectiv). (< fr. désinence)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
DESINÉNTZA ~e f. lingv. Element morfologic variabil care se adauga la tema cuvintelor flexibile pentru a exprima formele unei paradigme flexionare; terminatzie. /<fr. désinence
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
*desinéntza f. pl. e (lat. desinentia). Gram. Terminatziune. SHi dez (dupa fr. désinence).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
desinintza sf vz desinentza
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
dezinentza sf vz desidentza
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEZINÉNTZA s.f. v. desinentza.
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
dezinentza f. terminatziunea vorbelor.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
* dezinéntza V. desinentza.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
desinéntza s. f. g.d. art. desinéntzei; pl. desinéntze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
desinéntza s. f. g.d. art.desinéntzei; pl. desinéntze
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
desinentza
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
desinentza tze.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DESINÉNTZA s. (GRAM.) (rar) terminatzie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DESINENTZA s. (GRAM.) (rar) terminatzie.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
DESINÉNTZA s. f. (cf. fr. désinence lat. t. desinentia): element morfologic alcatuit dintrun sunet sau dintrun grup de sunete care se adauga in limbile flexionare la tema unui cuvant pentru a exprima numarul shi cazul (la adjectiv) numarul shi persoana (la verb). In latina se putea marca shi diateza verbelor (tur din laudatur desemna persoana a IIIa singular a diatezei pasive). Pentru limba romana de exemplu ultimul e din forma fete reprezinta atat desinentza de nominativacuzativ cat shi desinentza de genitivdativ singular a substantivului fata; i din forma codri reprezinta desinentza de plural a substantivului codru; a din forma neagra reprezinta desinentza de feminin singular a adjectivului iar e din forma negre atat desinentza de feminin singular la genitivdativ cat shi desinentza de feminin plural a adjectivului neagra; i din forma cantzi reprezinta desinentza de persoana a IIa singular a indicativului prezent a verbului a canta in timp ce a din forma canta atat desinentza de persoana a IIIa singular a indicativului prezent cat shi desinentza de persoana a IIIa singular a perfectului simplu de la acelashi verb etc.
- sursa: DTL (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
desinentza, desinentzesubstantiv feminin
- 1. Element morfologic care adaugat la tema unui cuvant exprima in flexiunea nominala cazul numarul (la adjectiv shi genul) iar in flexiunea verbala persoana numarul (shi diateza). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: terminatzie
- Folosinduse prepozitziile in locul desinentzelor cazuale rolul prepozitziilor shi numarul lor creshte. GRAUR F. L. 181. DLRLC
-
etimologie:
- désinence DEX '09 DEX '98 DN