desinentza sf [At: I. GOLESCU C. / V: dezi~ (inv) ~tzia^[1] ~nintza / Pl: ~tze / E: fr désinence lat desinentia] (Grm) 1 Element morfologic care se adauga dupa tema sau radacina unui cuvant pentru a arata numarul shi cazul la substantive genul numarul shi cazul la adjective persoana (shi numarul) la verbe. 2 (Pex) Terminatzie a unui cuvant. modificata

DESINÉNTZA desinentze s. f. (Gram.) Element morfologic care se adauga in limbile flexionare la tema unui verb pentru a arata persoanele shi la tema unui substantiv sau adjectiv pentru a arata cazurile. Folosinduse prepozitziile in locul desinentzelor cazuale rolul prepozitziilor shi numarul lor creshte. GRAUR F. L. 181.

DESINÉNTZA s.f. Element morfologic care se adauga in limbile flexionare la tema unui cuvant pentru a arata persoanele (la verbe) shi cazurile (la substantive adjective etc.). [Var. dezinentza s.f. / cf. fr. désinence lat. t. desinentia].

DESINÉNTZA s. f. element gramatical care se adauga la sfarshitul unui cuvant pentru a constitui o forma de conjugare (la verb) sau declinare (la substantiv adjectiv). (< fr. désinence)

DESINÉNTZA ~e f. lingv. Element morfologic variabil care se adauga la tema cuvintelor flexibile pentru a exprima formele unei paradigme flexionare; terminatzie. /<fr. désinence

*desinéntza f. pl. e (lat. desinentia). Gram. Terminatziune. SHi dez (dupa fr. désinence).

desinintza sf vz desinentza

dezinentza sf vz desidentza

DEZINÉNTZA s.f. v. desinentza.

dezinentza f. terminatziunea vorbelor.

* dezinéntza V. desinentza.

desinéntza s. f. g.d. art. desinéntzei; pl. desinéntze

desinéntza s. f. g.d. art.desinéntzei; pl. desinéntze

desinentza

desinentza tze.

DESINÉNTZA s. (GRAM.) (rar) terminatzie.

DESINENTZA s. (GRAM.) (rar) terminatzie.

DESINÉNTZA s. f. (cf. fr. désinence lat. t. desinentia): element morfologic alcatuit dintrun sunet sau dintrun grup de sunete care se adauga in limbile flexionare la tema unui cuvant pentru a exprima numarul shi cazul (la adjectiv) numarul shi persoana (la verb). In latina se putea marca shi diateza verbelor (tur din laudatur desemna persoana a IIIa singular a diatezei pasive). Pentru limba romana de exemplu ultimul e din forma fete reprezinta atat desinentza de nominativacuzativ cat shi desinentza de genitivdativ singular a substantivului fata; i din forma codri reprezinta desinentza de plural a substantivului codru; a din forma neagra reprezinta desinentza de feminin singular a adjectivului iar e din forma negre atat desinentza de feminin singular la genitivdativ cat shi desinentza de feminin plural a adjectivului neagra; i din forma cantzi reprezinta desinentza de persoana a IIa singular a indicativului prezent a verbului a canta in timp ce a din forma canta atat desinentza de persoana a IIIa singular a indicativului prezent cat shi desinentza de persoana a IIIa singular a perfectului simplu de la acelashi verb etc.